Ce se întâmplă cu taxa CBAM care a scumpit îngrășămintele? Fermierul, singurul care o plătește!
Oana Timar – Agrointeligența
Se împlinesc șase luni de când Comisia Europeană a introdus o taxă suplimentară ce se aplică și îngrășămintelor importate în spațiul comunitar. De la 1 ianuarie, această taxă denumită CBAM (Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră) a impactat puternic costurile de producție ale fermierilor și, în ciuda discuțiilor privind suspendarea taxării sau compensarea majorărilor de preț, deocamdată afacerile agricole nu au beneficiat de niciun sprijin.
Invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, Payam Akbari, Director general Agricover Commodities a vorbit despre impactul pe care îl are CBAM pentru fiecare tonă de îngrășământ produs în afara UE și preponderent folosit în fermele românești.
”Până în luna decembrie anul trecut, CBAM a fost o nebuloasă. Producători, importatori, toată lumea era în ceață. Nu aveam nicio informație concretă privind taxa ce urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Nimeni nu știa ce se întâmplă, nici autoritățile nu știau, pentru că toată lumea din piață a făcut solicitări către autorități și informații concrete n-a primit nimeni. Și aici nu vorbim doar despre România, ci și despre Bruxelles, toată Europa. Astfel că în decembrie, toată lumea a decis să aducă marfă cât a avut capacitate, până la aplicarea CBAM, să se evite creșterea de preț. Dar din ianuarie, CBAM a intrat în vigoare și toate prețurile care au venit pe piață din momentul respectiv au taxa CBAM inclusă”, a declarat CEO-ul Agricover Commodities, companie din cadrul Agricover Holding, care comercializează doar îngrășăminte și motorină.
Payam Akbari: ”Produsele diferite au taxare diferită”
Payam Akbari a arătat că este dificil de explicat cuiva care nu este din industrie care este mecanismul de calcul al CBAM. Acest lucru este o problemă reală pentru că este dificil de comunicat mai departe fermierului, de ce scumpirile sunt mai mari la unele tipuri de îngrășăminte, în timp ce la altele, impactul este mai redus.
”Produsele diferite au taxare diferită, cu un mecanism destul de complicat în spate. (…) Aș putea să dau câteva exemple, cum este, de exemplu, CBAM la uree, care are undeva între patruzeci și cincizeci de euro, pe tonă taxă, depinzând de producător. Este o sumă destul de mare. Dacă venim cu alt tip de produs, sulfatul, să spunem, la produsul din China, CBAM este de 100 și ceva de dolari. La un moment dat, sulfatul de China se tranzacționa cu 290-300 de dolari, deci aproape jumătate, 50%, din preț reprezenta doar CBAM„, a explicat Payam Akbari.
În ciuda tuturor demersurilor făcute de către fermieri, la nivelul Comisiei Europene nu există la acest moment o decizie clară privind suspendarea CBAM. În acest context, campania agricolă de vară vine cu costuri majorate, fiind prima în care fermierii achiziționează integral îngrășăminte de import cu taxare suplimentară.
”Fermierii plătesc această taxă deja. Momentan noi nu avem nicio informație care să anunțe că taxa o să fie eliminată sau amânată. Au fost demersuri din partea mai multor state membre pentru amânarea taxei, dar nu s-a luat nicio decizie până acum. Am văzut că și asociațiile de fermieri din România au avut acțiuni, solicitări. Din păcate, la acest moment, fermierul plătește, este singurul care plătește, din păcate, în acest moment CBAM, o taxă care a venit cu o povară suplimentară asupra afacerilor agricole”, a mai precizat Directorul general Agricover Commodities.
Consumul național de îngrășăminte, încă scăzut
În contextul unor costuri tot mai mari cu fertilizarea, consumul de îngrășăminte al fermierilor români a scăzut în ultimii ani.
”România, în mod tradițional, consuma undeva între 2,1 și 2,3 milioane de tone de îngrășăminte. Aceasta era situația înainte de pandemie, de seceta din 2020, până în 2022, când am avut o explozie a prețurilor pe fondul conflictului cu Ucraina, când ureea a ajuns la aproape o mie de dolari tona, iar fosfații erau 1.200 de dolari, sume mari. Prin 2024 deja consumul ajunsese la cel mai scăzut nivel istoric, la 1,4-1,5 milioane de tone, o scădere masivă. Tendința s-a mai corectat, dar n-am ajuns încă la consumul ”normal” al României. În acest an estimez că o să ajungem la 1,8 milioane de tone, deci mai avem de recuperat„, a mai spus Payam Akbari care a subliniat că principalele motive pentru care consumul național de îngrășăminte se menține mai redus sunt problemele de lichiditate din piață și lipsa finanțărilor din sistemul bancar.
”Împreună cu colegii de la Agricover Credit IFN, noi venim cu soluții financiare să îi sprijinim partenerii noștri, pe fermieri”, a conchis Payam Akbari – Agricover Commodities.
