Fermierii care au avut culturi calamitate de secetă în 2025 vor primi despăgubiri! Cuantum: 200 euro/ha
Oana Timar – Agrointeligența
Fermierii care au avut culturi calamitate de secetă anul trecut vor primi despăgubiri. Statele membre au aprobat propunerea Comisiei Europene de a mobiliza peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă. Fermierii din Portugalia vor primi 30 de milioane de euro, România 14,8 milioane de euro, Cipru 4,6 milioane de euro, Croația 4,4 milioane de euro și Slovenia 2,8 milioane de euro. În România, culturile eligibile care vor primi compensații sunt cele de porumb și floarea-soarelui.
Conform unui comunicat de presă al Comisiei Europene, aceste fonduri vor sprijini fermierii afectați de daune semnificative cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile. Sprijinul va fi direcționat către cultivatorii de fructe, nuci, viță de vie, măslini și culturi arabile, inclusiv către producătorii de animale mixte. Bugetul alocat poate fi completat cu până la 200% din fondurile naționale.
Pe parcursul anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026, fermierii din aceste țări au suferit pagube semnificative și pierderi economice din cauza fenomenelor climatice nefavorabile și a dezastrelor naturale.
Portugalia a fost lovită de furtuna Kristin în ianuarie și februarie 2026, cu ploi abundente, vânturi puternice și inundații care au provocat pagube și au distrus terenuri agricole și infrastructură. Acest lucru a dus la pierderi considerabile pentru producția agricolă.
Despăgubiri de secetă în România pentru porumb și floarea-soarelui
În România , seceta severă și valurile de căldură repetate dintre iunie și august 2025 au afectat producțiile de porumb și floarea-soarelui.
”Această alocare reprezintă un sprijin important pentru fermierii români care au fost afectați de fenomenele climatice extreme și au înregistrat pierderi semnificative la culturile de porumb și floarea-soarelui. Este, în același timp, un semnal clar că demersurile susținute de statele membre pot conduce la soluții concrete la nivel european. Pentru România, cele 14,8 milioane de euro reprezintă o formă necesară de sprijin pentru producătorii care au avut de suportat efectele unor condiții climatice severe, iar posibilitatea completării acestor fonduri din bugetul național oferă un instrument suplimentar de intervenție. Vom continua să susținem, la nivel european, măsuri rapide și eficiente pentru protejarea fermierilor și pentru menținerea capacității de producție a agriculturii românești”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii.
Sectoarele agricole și culturile eligibile pentru sprijin includ :
- În Portugalia: culturi arabile, ulei de măsline și măsline de masă, fructe și legume, vin și creșterea animalelor;
- În Croația: prune, alune, viță de vie, lucernă și sfeclă de zahăr;
- În Cipru: citrice, banane, smochine, rodii, pere fictive, viță de vie, ulei de măsline și măsline de masă, cereale, culturi furajere, apicultură și animale (bovine, ovine și caprine);
- În România: floarea-soarelui și porumb;În Slovenia: mere.
Cipru s-a confruntat cu o secetă prelungită și căldură extremă începând cu mai 2025, ceea ce a dus la pierderi majore în producția agricolă, precum și la creșterea costurilor hranei pentru animale. În Croația , primăvara și vara anului 2025 au adus temperaturi de îngheț, precum și precipitații excesive și secetă, afectând culturi precum fructele, vița-de-vie și sfecla de zahăr. Slovenia s-a confruntat cu înghețuri de primăvară care au afectat producția de mere.
Autoritățile naționale trebuie să se asigure că fermierii primesc rapid sprijinul, iar ajutorul trebuie distribuit până cel târziu la 28 februarie 2027.
Peste 550.000 de hectare de porumb și floarea-soarelui, calamitate în 2025
Conform fostului ministru al Agriculturii Florin Barbu, solicitarea pentru acordarea despăgubirilor a fost transmisă de către România în luna ianuarie, fiind adresată direct comisarului european pentru Agricultură, Christophe Hansen. În adresa semnată de Barbu, Comisia Europeană a fost informată cu privire la o suprafață calamitată de 550.000 de hectare cu propunere de compensare a fermierilor cu suma de 200 de euro pe hectar.
Cu suma alocată României, la suprafața declarată, dacă aceasta s-ar împărție egal per hectar, sprijinul ar fi de numai 26 de euro pe hectar, dar Guvernul ar putea să tripleze acești bani, ajungându-se la 80 de euro pe hectar. Cel mai probabil însă este vorba despre grade diferite de calamitate, conform proceselor verbale, așa că și despăgubirile per hectar pot fi acordate proporțional cu pierderile constatate și înregistrate de către comisiile de specialitate.
”Centralizarea informațiilor arată că la nivel național o suprafță de peste 273.000 de hectare cu porumb și peste 280.000 de hectare cu floarea-soarelui au fost compromise în procente peste 30%. Din totalul suprafeței calamitate, circa 470.000 de ehctare au un grad de calamitate cuprins între 70% și 100%”, se arată în adresa MADR transmisă în luna ianuarie Comisiei Europene.
Pașii de urmat ca banii să ajungă la fermieri
În urma aprobării de astăzi de către statele membre, Comisia va adopta propunerea sa. Aceasta va fi apoi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare în ziua următoare publicării.
Statele membre în cauză vor trebui să notifice fără întârziere Comisiei detaliile implementării măsurilor. Acestea includ criteriile utilizate pentru a determina acordarea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, previziunile pentru plățile defalcate pe lună și nivelul sprijinului suplimentar care urmează a fi acordat. Notificarea ar trebui să includă, de asemenea, acțiunile întreprinse pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea.
Politica agricolă comună pentru perioada 2023-2027 include o rezervă agricolă de cel puțin 450 de milioane EUR pe an pentru a face față perturbărilor pieței sau evenimentelor excepționale care afectează producția sau distribuția. Având în vedere frecvența tot mai mare a fenomenelor climatice nefavorabile, Comisia a subliniat importanța consolidării instrumentelor de gestionare a riscurilor și a promovării utilizării lor pe scară largă în întreaga UE, alături de măsuri proactive pentru a aborda cauzele profunde și a îmbunătăți reziliența fermelor.
