Prețul laptelui de oaie a ajuns la 4 lei litrul direct de la producătorii care vând la piață
Roxana Dobre – Agrointeligența
Prețul laptelui de oaie a atins 4 lei pe litru în această toamnă. Oierii care aleg să vândă lapte crud primesc astfel un preț și de 4 ori mai mare decât crescătorii care vând lapte de la vacă, care cu greu atinge 1 leu pe litru, în funcție de zonă. Ciobanii care aleg însă să vândă laptele crud sunt destul de puțini, majoritatea oierilor preferând să îl proceseze și să vândă caș, brânză sau chiar cașcaval pentru care obțin prețuri între 25 de lei și chiar 50 de lei pe kilogram.
Cristian Lascarache este crescător de ovine în satul Cârniceni, comuna Țigănași, județul Iași, şi deține 600 de oi. El reuşeşte să vândă laptele de oaie crud direct în piaţă, la un preţ de 4 lei pe litru.
”Noi vindem la piață laptele cu 4 lei litrul, iar dacă nu îl vindem acolo, îl dăm la procesator. Avem noroc de faptul că asigurăm furajele și nu mai trebuie să le plătim. Sunt foarte scumpe. Mai ales în ultimul an, s-au scumpit foarte mult. Cașul natural are cheag natural, de miel. Persoanele care fac alergii la stomac nu mănâncă caș natural. Iar brânza se strică pe iarnă”, explică Cristian Lascarache alegerea de a livra o parte din lapte direct în piață, fără a-l procesa, conform www.bzi.ro.
O parte din lapte este procesat în fermă
Crescătorul de ovine din Țigănași nu livrează tot laptele în stare crudă la piață sau procesatori ci produce la stâna sa și caș de oaie, urdă sau telemea, produse pentru care vrea să mai obțină un document care arată calitatea lor. Cristian Lascarache, în vârstă de 45 de ani, vrea să primească atestatul de producător tradițional de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
”În luna mai am depus documentația și sunt în așteptare. Vreau să obțin atestatul pentru cașul de oaie, urda de oaie și telemea de oaie. Dacă tot le fac natural, fără prostii, cu metode folosite de pe vremea bunicilor, să obțin și atestatul de producător tradițional. La noi au fost deja în control de la autoritățile care dau avizul și acum aștept documentele. Eu am crescut de mic copil la fermă, am văzut cum se cresc animalele și m-am apucat și eu, cu fratele meu, de cumpărat animale. După ce am terminat școala, m-am apucat de fermă. Acum am 600 de oi și 30 de vaci. La noi în sat, din 600 de vaci, mai sunt 18. Nu au oamenii unde să le ducă la păscut și nu au ce face cu laptele. Bătrânul nu poate merge la Iași să vândă lapte. Noi mergem la piață, la Hala Centrală și vindem produsele, la piața Alexandru, și facem livrări la domiciliu, acum, cu vremurile astea”, povestește Cristian Lascarache, fermier din comuna Țigănași, satul Cârniceni.
Autoritățile au promis că aduc ciobani vietnamezi dar nu s-au ținut de cuvânt
Crescătorul din comuna Țigănași spune că dacă ar fi avut mai multă școală, poate ar fi avut o meserie. Însă pentru că din familie e moștenită ferma, se ocupă de afacere atât el, cât și fratele. A obținut 15.000 de euro, fonduri europene, și investiția totală în fermă se ridică la 60.000 de euro. Spune că nu găsește angajați.
„Am luat numai 15.000 de euro pentru că nu aveam liceul. Dacă-l aveam, nu mai stăteam la coada vacii (n.r.- râde). Când se dădea pentru „tineri fermieri”, nu m-am încadrat din cauza vârstei. M-am bucurat când au zis că aduc ciobani vietnamezi, dar nu s-a întâmplat nimic. E foarte slab cu angajații. Dacă nu ar fi și fratele, aș lucra non-stop. Fratele meu a plecat să muncească în străinătate și s-a întors pentru că e multă muncă și stres mare. Noi dăm oile, să aibă grijă de ele, altui cioban. Am un coleg cu vreo 100 de oi și stă și cu oile noastre. Problema e că la animale e foarte greu. Nu ai sărbătoare, nu ai program. Tinerii nu vor să se ocupe de asta. Copiii mei nici nu vor să audă. Câteodată soția mă ceartă și îmi spune să vând animalele, să fac altceva”, mai spune fermierul din satul Cârniceni, conform sursei citate.
