• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: Efectul Programului Tomata nu s-a văzut în agricultură, în economie!

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Sumele care s-au cheltuit pentru Programul Tomata nu s-au văzut în piață, legumicultorii având probleme cu valorificarea produselor iar importurile nu au scăzut, spune ministrul agriculturii, Adrian Oros. Acesta spune că banii alocați nu au avut efectul scontat și puteau fi folosiți în acest an la despăgubirile pentru secetă.

    ”Am clarificat cu Programul Tomata. Ca orice schemă de sprijin a funcționat 4 ani. Orice schemă de sprijin funcționeză 3-4 ani când din bani naționali, adică din buget, cu alte cuvinte de la cei care plătesc taxe și impozite, statul face un efort și dirijează niște bani spre un sector aflat în dificultate crezând că este o oportunitate de a lansa sectorul respectiv. Atunci s-a crezut că dacă se face această schemă de sprijin vor fi stimulați cei care fac legumicultură în câmp să o facă și în spații protejate astfel încât să fie în piață în extrasezon tomate din import. Logica a fost bună”, a explicat Oros la Agro TV.

    Acesta a subliniat că s-au alocat de-a lungul timpului în cei patru ani aproape 200 de milioane euro, dar din nefericire efectul nu a fost scontat. ”Pentru că trebuiau practic în perioada de extrasezon să scadă importurile dar din datele Institutului Național de Statistică (INS) în fiecare an acestea au crescut. Apoi au fost ani în care pe lângă importuri toată lumea producea datorită programului deodată și fermierii erau prezentați chiar în media că nu au cum să își valorifice produsele. Deci practic nu aveau piață pentru așa ceva”a arătat ministrul.

    Banii puteau merge la despăgubirile pentru secetă

    Adrian Oros a mai punctat că s-au cheltuit 4 ani câteva sute de milioane, când banii puteau fi dați acum pentru despăgubirile la secetă. ”A fost 4 ani cum a funcționat și acum cele 200 de milioane (de euro) le puteam da pentru secetă. Sau de 200 demilioane de euro puteam face canale de irigații. Se puteau face lucruri mai bune dar niciodată nu știi până nu exersezi un anumit program. S-a exersat deci 4 ani de zile, probabil punctual pentru cei care au fost serioși și au făcut treaba, dar per total agricultură românească efectul nu s-a văzut. Și nici în economie. Cifrele nu au arătat că acea infuzie de bani are un efect benefic asupra agriculturii. Și atunci la sugestia multor legumicultori care m-au întrebat dacă în România există o singură legumă, tomata. Și mi-au spus de ce nu facem programe de sprijn pentru legume în spații protejate. Și anul acesta am spus că diversificăm programul în acest fel urmând să vedem ce sume putem destina acestui program”, a mai declarat Adrian Oros.


    Te-ar mai putea interesa

    AgroReclamații. Ciorile au distrus până la 95% din culturile unui fermier din Ialomița: „E un dezastru anul acesta” Subvenția pe pârloagă 2026. Fermierii au obligația să transmită APIA fotografii din teren până pe 5 iunie Senatul a adoptat proiectul AUR care va crea parteneriate directe între micii fermieri și consumatori Bayer dă înapoi la contractele pentru semințe după presiunea autorităților din SUA. Ce trebuie să înțeleagă fermierii români din această mutare România – țara cu un tractor la fiecare 58 de hectare de teren arabil

    Ultimele știri

    Moment istoric: USAMV București și Ministerul Mediului au semnat Pactul Național pentru Mediu de Ziua Mondială a Mediului Ministerul Agriculturii trimite corpul de control peste comercianții care susțin că vând legume românești S-a deschis „De aici, de aproape. Din Muntenia” – târg cu produse locale românești la Carrefour Băneasa Litrul de lapte – 70 de bani în ferme și 2,4 lei în rapoartele oficiale. Daniel Buda cere explicații Furtunile pun stăpânire pe țară: Cod Galben de ploi și vijelii în mai multe regiuni