10 greșeli de evitat în obținerea vinului de casă
agrointeligenta.ro
Obținerea celui mai bun vin de casă este dezideratul fiecărui gospodar. Compania Jidvei vine în sprijinul celor care își doresc un vin de casă 100% natural, sănătos și savuros, oferindu-le posibilitatea de a-și produce vinul de casă din must provenit din struguri de calitate din soiuri nobile – Fetească Regală, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, sau, în cazul mustului roze, din soiurile Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Shiraz și Fetească Neagră.
Ca în fiecare an, specialiștii companiei Jidvei vin cu sfaturi utile pentru gospodarii care care fac vin de casă. Am considerat că ar fi binevenită punctarea unor greșeli frecvente ce pot apărea în procesul de vinificație și care să afecteze mai apoi calitatea vinului.
Vă reamintim că mai puteți comanda mustul de la Jidvei până pe 1 septembrie completând online formularul de pe www.mustdejidvei.ro sau sunând la 0755.706.000 (număr cu tarif normal). Comanda minimă este de 100 de kilograme, iar prețul mustului este de 4,5 lei/kg, cu TVA inclus. Pentru cantitățile de peste 250 de kilograme se asigură transport gratuit la adresa de comandă. În acest an, campania „Vin de casă din must de la Jidvei” se desfășoară în localități din județele: Alba, Sibiu, Mureș, Cluj, Brașov, Hunedoara, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Vâlcea, Harghita, Covasna, Prahova (până la Câmpina), Gorj, Dâmbovița, Neamț, București și Ilfov.
Iată care sunt cele mai frecvente 10 erori pe care trebuie să le evitați dacă faceți vin de casă în această toamnă:
Greșeala nr.1: Nu se dă atenția cuvenită curățeniei vaselor și ustensilelor folosite
Cu o vastă experiență în obținerea unora dintre cele mai apreciate și premiate vinuri din România, Ioan Buia, directorul de vinificație al Complexului Jidvei mereu spune „curățenie=vin”. „Odată cu primirea mustului trebuie să ne îngrijim să îl punem în vase curate. Un lucru foarte important este ca tot ceea ce folosim – furtunuri, pâlnii, recipiente, să fie foarte bine curățate și întreținute. Murdăria este un mare dușman al mustului și mai apoi al vinului”, explică Ioan Buia.
De precizat că, dacă se folosesc vase din lemn, la care contactul cu aerul este mare, nivelul maxim de calitate pentru vinul de casă se atinge în două, trei luni de la terminarea fermentației alcoolice, referindu-ne la o cantitate de 100 de kilograme de must pus la fermentat. „După aceea, se recomandă să se treacă totul în vase de sticlă și la aceste vase se poate pune o pâlnie de fermentare ce păstrează vinul pe plin chiar și la oscilații mici de temperatură, rămâne fără contactul cu aerul”, explică Ioan Buia, directorul de vinificație al Complexului Jidvei. Dacă se folosesc butoaie de plastic, este obligatoriu ca acestea să fie din plastic alimentar și să nu fi conținut înainte substanțe cu miros puternic sau care să fi lăsat reziduuri ce nu au putut fi îndepărtate la curățare.
Greșeala nr.2: Vinul se produce într-un spațiu necorespunzător
Încăperea în care punem la fermentare mustul trebuie să fie curată, aerisită, o încăpere în care să nu fie mirosuri de mucegai, de murături sau alte legume. „Trebuie să fie o încăpere curată, unde temperatura să nu depășească 20 de grade Celsius pe perioada fermentației alcoolice, iar apoi, pentru păstrarea vinului, undeva la 10-14 grade Celsius este temperatura recomandată”, explică specialistul Jidvei.
Greșeala nr.3: Nu se respectă setul de instrucțiuni primite împreună cu mustul, în special recomandările pentru folosirea drojdiilor naturale
Mustul de la Jidvei vine însoțit de instrucțiuni privind modul de administrarea a drojdiilor pe care gospodarii le primesc la livrarea cantității comandate. „Trebuie respectate atent temperatura de hidratarea a drojdiilor, perioada de hidratare a lor, apoi perioadele de dezvoltare și, nu în ultimul rând, un lucru important – ca diferența dintre temperatura drojdiei și temperatura mustului să nu fie mai mare de 10 grade Celsius”, spune directorul Complexului de Vinificație
Greșeala nr.4: Nu se urmărește fermentația vinului de casă
În perioada fermentației alcoolice se recomandă urmărirea procesului, să se observe modul în care mustul fermentează. „Se ascultă zgomotul din timpul fermentației. Se va acorda atenție ca spuma să nu dea pe jos, să i se lase un gol de fermentare potrivit, astfel încât mustul să poată fermenta liniștit. Se recomandă degustarea mustului în fermentare pentru a observa schimbarea de la dulce la sec etc.”, spune Ioan Buia.
Greșeala nr.5: Nu se dă atenție startului fermentației
„Fermentația alcoolică trebuie să înceapă de a doua zi. Imediat după introducerea drojdiilor, este o perioadă de incubare, o perioadă în care nu se aude nimic, dar după cea de-a doua zi trebuie să se observe puțină spumă, să apară bule. Mai târziu apare și acel mic zgomot”, explică Ioan Buia.
De subliniat că, pentru procesul de fermentare, temperatura este foarte importantă. În funcție de acest aspect pot apărea situații în care vinul fie fermentează prea repede, fie prea încet, fie nu fermentează deloc. Perioada optimă de fermentare este de două-trei săptămâni, nu mai mult. În general, temperatura optimă de fermentare este de 15-20°C. La o temperatură mai mică de 15°C, procesul de fermentație se desfășoară cu dificultate, iar la 10°C acesta poate să dureze mai mult de două-trei luni.
Citiți continuarea articolului pe www.mustdejidvei.ro
