• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cititor agrointel: „Drama fermierului mic, persoană fizică”

    agrointeligenta.ro -

    Redacţia agrointel a primit pe pagina de Facebook următorul articol de la cititorul Sorin Cercel, pe care îl publicăm integral:

    Impartirea terenurilor
    – Romania incaseaza subventii agricole pe un total de 14.7 mil. de hectare, din care doar 10 mil.sunt arabile.
    – Romania are:
    – 1.08 mil. de fermieri inregistrati APIA, incluzand toate sectoarele de activitate (agricol, apicol, avicol, viticol, pomicultura cresterea animalelor si pasarilor…etc…adica toate sectoarele pentru care se primesc subventii)
    – 1.04 mil. de fermieri personae fizice, care lucreaza doar terenurile aflate in proprietatea lor (deoarece pentru a arenda trebuie sa fi persoana juridical), cumuland in jur de 5.2 mil. ha.
    – 40000 fermieri personae juridice (incluzand toate sectoarele agricole si cei aflati in Top 10 fermieri ai romaniei si a persoanelor straine), care lucreaza terenuri aflate in proprietatea lor, arendate de la privet si concesionate din domeniul public sau privat al statului, cumuland 9.5 mil ha.
    – 800000 ha detinute de personae straine, prin societati, avand in vedere ca ele nu pot cumpara pe persoana fizica.
    – 326000 ha sunt detinute de doar 10 persoane (sau societatile lor ) .
    Impartirea pe fermier sau societate:
    – fiecare fermier privat detine o medie de 5 ha. de teren
    – fiecare persoana juridica (incluzand strainii si excluzand pe cei din Top 10), detine o medie de 230 ha.
    – fiecare din Top 10, detine o medie de 32 000 ha.
    Deci terenurile, grosso modo, sunt detinute in proportii egale, jumatate de micii fermieri personae fizice si jumatate de marii fermieri.

    Ce se urmareste prin impozitul forfetar pentru persoanele fizice

    1. Ingenuncherea celui mai important segment din populatie si care este esential intr-o democratie. Vorbim despre clasa de mijloc a unei societati, este adevarat ca in Romania nu este inca cunsolidata, ea este saraca inca pentru a fi o voce importanta in democratie dar care este independenta si este autonoma . Acest lucru da fiori unei eventuale puteri totalitare si comuniste .Istoria a demonstrata-o ca la instalarea puterii totalitare, prima regula a fost eliminarea acestei clase sociale.
    Distrugerea acestui segment din agricultura va duce la controlul asupra resurselor alimentare a unui numar restrains de personae, si care sunt aservite unui partid, partid care de altfel ia si imbogatit prin concesionarea unor suprafete importante de teren din domeniul public.
    O asemenea putere economica alimentara concentrata in mana unor personae controlate politic, vor tine efectiv “stomacul” populatiei tarii in palma si vor putea jongla cresterea sau scaderea nivelului de trai in functie de cine este la guvernare .
    Acest lucru insa poate fi impiedicat de aceasti 1.04 mil. care este clasa de mijloc si care nu numai ca este autonoma alimentar pentru ei si familiile lor ( inmultind cu cel putin 3 membrii ai familiei ajungem la 3.12 mil) dar, lucrul cel mai important, va contracara orice boicot alimentar prin scumpiri abusive de preturi pe care marii fermieri o vor face din ratiuni politice.
    Pe scurt daca resursele alimentare vor ajunge in mana unui numar restrains de personae, acestea vor avea puterea sa schimbe un guvern in 24 de ore prin infometare sau dublarea pretului la alimente peste noapte.

    2. Frica liberalizarii vanzarilor de terenuri agricole catre personae fizice straine si care vor duce probabil la o dublare a pretului, duce la interesul de a accelera procesul de “comasare”, prin fel si fel de constrangeri.

    3. Se urmareste mutarea resurselor de la cei mici si saraci catre cei mari si foarte bogati.
    Lucrurile stau cam asa : Fermierul persoana fizica vinde de obicei o parte din productie, pentru a-si asigura necesarul de bani pentru campania urmatoare. Cumparatorul nu este altul decat marele fermier (in cele mai multe cazuri acesta ii face si o mare parte din lucrari), care cumpara produsul de la micul fermier la jumatate din pret .La cumparare bineinteles ca nu se plateste TVA (ca de altfel si la lucrarile agricole,mai ales recoltatul vine facut pe toate suprefetele detinute de persoanele fizice si care nu sunt putine), dar el vine adaugat cind marele fermier revinde produsul. In concluzie el cand a cumparat, in acel pret la jumatate a inclus si TVA-ul, si pe care la vanzare il vrea inapoi.
    Marele fermier nu este totusi multumit ca vinde la pret dublu ce a cumparat de la micul fermier, dar mai are si productia lui si simte ca poate cere mai mult si ar vrea sa mai mareasca pretul . Aici este insa este impiedicat de micul fermier care afla si vrea si el mai mult, ori marii fermieri tocmai pe acesta vor sa-I sugrume….si aici este o problema.
    Dar marii fermieri au un as in maneca. Au prieteni in parlament sau la guvernare, unii dintre ei chiar sunt chiar parlamentari sau in guvern, si pot schimba lucrurile.
    Deci s-au gandit marii fermieri cam de cat ar avea ei nevoie in plus si au ajuns la concluzia ca nu ar strica daca acea cota de profit de 16% care trebuie sa o verse la buget, nu ar mai plati-o si ar baga ei banii astia in buzunar. Si facand un calcul simplu, daca din cota de TVA de 25% scadem impozitul asta pe profit de 16% ne mai ramane doar 9%….ce coincidenta si guvernul a spus micsoreaza tot la 9% !
    Totul pare sa fie ok, dar acum cum acopera guvernul gaura lasata in buget ?…si analizand putin situatia terenurilor agrigole (ce am facut si noi mai sus) au ajuns la o concluzie simpla si eficienta. Vazand ca terenurile, cam jumatate le lucreaza ei si jumatate micii fermieri, de ce nu ar pune birul asta in carca micului fermier. Mai ales ca si terenurile coincid ca supafete, iar o cota de impozitare cu 16% ar acopri perfect gaura lasata din scaderea TVA.
    Probabil, pentru ca o marire a impozitelor a fost facuta de curand si nu mai puteru veni cu inca o marire a acestuia in asa scurt timp iar banii ar fi intrat in bugetele locale, in schimb ei eveau nevoie de banii acestia la bugetul de stat, acolo unde au lasat gaura prin scaderea de TVA la 9%, asa ca au recurs la o dubla impozitare.
    Dar sa nu uitam, ca persoana fizica este contributor net la bugetul de stat, nu numai prin investitia facuta pentru a cumpara terenul (bagand bani in economie), dar si pentru faptul ca el plateste un TVA care ramane Statului, neputand sa si-l scada din cheltuieli sau sa-l bage in investitii.
    Prin urmare marele fermier poate vinde acum la acelas pret cu TVA inclus si ii ramane mai mult profit. Problema rezolvata. Fermierii mici, multi si saraci, saracesc tot mai mult iar fermierii mari, putini si bogati, sa inbogatesc tot mai mult.

    Masuri de contracarare a impozitului forfetar pe persoana fizica, nemaitalnit in Europa, antidemocratic, de tip feudal, totalitar si comunist

    1. Legea este abuziva deoarece este o dubla impozitare. Toti proprietarii de imobile din Romania platesc un impozit pe acel imobil (casa, teren) .Impozitarea este diferentiata, deoarece sunt luate in calcul mai multe criterii : pozitionarea imobilului, potentialul de rendita al acestuia, destinatia acestuia.
    Toate imobilele au o destinatie care nu poate fi schimbata (in cele mai multe cazuri ), in cazul locuintelor aceste pot fi, de birouri, comerciale, depozite sau de locuit iar in cazul terenurilor acestea pot fi intravilane sau extravilane. Cele extravilane sunt in majoritatea lor agricole, care la randul lor se impart in mai multe categorii in functie de productivitate.
    Un teren aflat in zona de maxima productivitate nu i se poate scimba destinatia si poate fi folosit doar pentru agricultura.
    Impozitul pe proprietate este singura forma de a aplica un impozit unei persoane fizice care foloseste personal un bun aflat in proprietatea sa. Un eventual profit al unei persoane fizice din bunul pe care il are in proprietate aste inclus in unicul impozit pe imobil.
    Daca in schimb cedeaza in folosinta acel bun unei alte persoane si din aceste rezulta un profit (pentru ca este posibilitatea darii in folosinta gratuita a bunului), acest profit vine impozitat cu 16%. Din aceasta cota de impozitare, proprietarul plateste doar 75% restul de 25% vine lasat proprietarului ca si cheltuieli suplimentare de intretinere a imobilului.
    Nu se poate aplica unei personae fizice, un impozit suplimentar doar pentru ca-si foloseste acel bun pentru destinatia pe care o are. In cazul terenului agricol, care are ca singura destinatie acela de a fi cultivat, echivaleaza cu ingradirea unui drept. Este exact acelasi lucru, ca si cum ati avea o locuinta in proprietate si pentru care platiti deja un impozit, guvernul sa va mai calculeze un impozit (luand ca baza de calcul o chirie) cand doriti sa va folositi de acel bun pentru destinatia pentru care l-ati cumparat, adica sa locuiti in el. Iar daca nu-l folositi, adica daca nu intrati in casa, nu mai platiti acel impozit forfetar….cam o absurditate de acest gen este si cu terenul agricol.

    2. Legea este discriminatorie deoarece nu este unitara ci vizeaza doar un anumit segment al populatiei care au aceiasi activitate si chiar sunt scutiri pentru intregi segmente ale populatiei fara nici un criteriu in ce priveste terenul agricol (Art 256 :”Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel.”), fara nici o baza de fundament. Simpla mentionare in titlu poate duce la o scutire de impozit.
    Persoanele care au terenuri concesionate di proprietatea publica si privata a statului si platesc redeventente foarte mici (300 kg grau/ha) si fac concurenta neloiala fermierului persoana fizica care plateste impozit pe terenul aflat in proprietatea lui si a trebuit sa-l cumpere facand o investitie si bagand bani in economie prin cumpararea acelui imobil.
    Marele fermier care a concesionat de la stat nu numai ca nu a facut nici o investitie dar mai si plateste o redeventa derizorie.

    3. Fermierilor persoane fizice li se interzice in mod abuziv, desi Legea le da dreptul, la ajutorul de stat pentru motorina.

    4. Se incearca incasarea acestui impozit forfetar direct din subventie, in momentul platii acesteia. Acum devine practic un furt.
    Guvernul nu are voie sa se atinga de acesti bani. Banii intrand direct in conturile fermierilor vor trebui sa gaseasca o cale la fel de abuziva pentru ai lua, inca nu se stie cum vor face dar se pare ca vor sa o faca prin APIA.
    Problema opririi banilor direct din subventie se creaza, deoarece fermierul trebuie sa-si dea acordul ca doreste sa i se opreasca acesti bani. Din acest motiv a fost cedata aceasta sarcina lui APIA, deoarece in fiecare an fermierul trebuie sa faca o declaratie la APIA pentru culturile pe care doreste sa la infiinteze si pentru a primi subventia. Iar acea declaratie trebuie semnata de fermier…..si cred ca nu au gasit o dificultate sa introduca in acea declaratie un paragraf precum ca fermierul este de acord sa i se opreasca banii…..mai ales ca sunt vreo 4 foi format A4, scrise marunt si pe o parte si pe alta.
    Sfatuiesc deci fermierii sa depuna acea declaratie pe internet (fermierii au parole si o pot face), iar in cazul celor mai in varsta daca nu gasesc pe nimeni sa-i ajute, pur si simplu sa scrie langa semnatura fraza „nu sunt de acord sa mi se obreasca bani pentru plata impozitului „ ca sa fie mai siguri.
    Dar se pare ca vor sa opreasca chiar de acum, din banii alocati pentru cea de a doua transa, iar in acest caz for face o furaciune in alta furaciune, deoarece acei bani reprezinta subventia pe anul trecut si ar insemna sa-i incaseze acum si retroactiv.

    5. In cazul in care guvernul, in urma decontarilor facute, primeste banii pentru subventii si nu-i aloca imediat in conturile fermierilor, folosindu-i in alte scopuri in alte cheltuieli bugetare schimbandu-le destinetia, se numeste deturnare de fonduri din bani europeni.
    Cu atat mai grav, daca sfatuiesc fermierii sa se inprumute in banci, platind dobanzi, ca sa-si poata face lucrarile, in timp ce guvernul le foloseste banii in alta scopuri…..repet, numai daca face acest lucru.
    Daca vor reusi sa smulga pamantul de la privati si sa il ia in arenda, marii fermieri au in proiect legea arendei. Lege care da mai multe drepturi celui care lucreaza pamantul decat proprietarului . Cu clauze de interzicerea vanzarii fara acordul celui care a luat in arenda.
    Nu numai ca un teren arendat nu are nici o valoare pe piata (pentru ca cine vrea sa cumpere pamant, vrea sa-l munceasca el) dar va fi practic imposibil sa-l mai scoti din arenda . Au in vedere niste sanctiuni pentru cine vrea sa-l scoata, ca se vor lipsi .Dar mai au o clauza in contract, si anume aceea ca contractul (care de obicei se fece pe 10 ani) se reinoieste automat daca proprietarul nu-si manifesta dorinta de a nu-l mai arenda cu o luna inainte de scaderea contractului .Iar in acea luna fermierul va fi plecat din tara si din pacate contractul se va reinoi pe inca 10 ani, in aceleasi termene si conditii.
    Evitati deci sa semnati contracte de arenda tipizate. Contractul trebuie facut de proprietar in conditiile pe care le doreste acesta. Nici o lege nu poate obliga la semnarea unui contract tip.
    In final va urma legea intabularii terenurilor din bani publici.

    Dar am certitudinea ca fermierii persoane fizice proprietari de terenuri vor sti sa-i apere bunurile asa cum au facut-o si pana acum si fermierii proprietari mai stiu un lucru foarte important, acela ca ei nu stau in tara asta cu chirie pe mosia nimanui, ei aici sunt stapani si ca si stapani isi vor apara drepturile.
    Solutia pentru a scapa de abuzul impozitului forfetar este acela de a da fiecarui membru al familiei cata 2 ha cu contract de comodat (gratuit), pentru a nu plati impozit pe cedarea folosintei bunurilor si de ai inscrie la APIA ca fermieri.


    Te-ar mai putea interesa

    Cadastru gratuit în 536 de comune. Lista localităților aflate acum în program Calculator avans APIA 2024. Plata minimă care se achită pe hectar la prima tranșă Avans APIA 2024 – BISS 96,39 euro/ha. Lista cu cuantumurile pe hectar care intră la prima tranșă

    Ultimele știri

    Turmă de oi abandonată în fața primăriei. Fermier disperat: „Nu am ce să le dau de mâncare!” Șef DAJ: Când intră în conturile fermierilor despăgubirile de secetă Brutarii scumpesc pâinea, deși prețul grâului e la același nivel ca anul trecut