Directiva UE care ține prețul rapiței la un nivel atractiv pentru fermierii români
Mihaela Ploscaru – Agrointeligența
Deși producțiile medii din acest an sunt dezamăgitoare la nivel european, cultura de rapiță rămâne profitabilă chiar și la un randament de 2,5 t/ha, datorită cererii solide și prețurilor ridicate susținute de politica energetică a Uniunii Europene. Motorul acestei stabilități este directiva RED III, care garantează pe termen lung condiții favorabile de piață pentru producătorii de rapiță din întreaga Uniune, inclusiv pentru cei din România.
Datele Comisiei Europene arată că, în sezonul încheiat 2025/26, importurile comunitare de rapiță au coborât la 5,4 milioane tone, cu 28% sub cele 7,5 milioane tone din sezonul anterior. Explicația ține de recolta aproape record a UE din anul precedent, de 20,17 milioane tone, care a redus nevoia de rapiță din import.
Pentru sezonul curent, Comisia estimează o producție de 19,79 milioane de tone – un nivel decent, obținut însă exclusiv datorită suprafețelor extinse cultivate, randamentele rămânând sub cele din anul trecut din cauza vremii extreme. Australia a rămas principalul furnizor extern, cu puțin peste 2,1 milioane de tone (-41% față de 2024/25), urmată de Ucraina, cu 1,6 milioane de tone (-34%), și Canada, cu 870.000 de tone, față de 1,1 milioane de tone anterior.
RED III, motorul care susține cererea de rapiță europeană
Uniunea germană pentru susținerea culturilor oleaginoase și proteice (UFOP) recomandă fermierilor să continue cultivarea rapiței, invocând directiva europeană RED III, care prevede ca energia regenerabilă să reprezinte cel puțin 42,5% din consumul total al UE până în 2030.
În acest context, biodieselul obținut din rapiță rămâne unul dintre cei mai importanți biocombustibili ai Europei. Directiva pune accent nu doar pe cantitatea produsă, ci și pe amprenta de carbon a întregului lanț de producție – de la cultivare și fertilizare până la transport și procesare. Astfel, materia primă produsă aproape de locul de consum beneficiază de un avantaj față de importurile transportate pe distanțe lungi.
Impact și pentru fermierii din România
Cu importurile extra-UE în scădere și o cerere internă care rămâne robustă – chiar și într-un an bun, UE tot are nevoie de 5,5 milioane de tone de rapiță suplimentară – iar producătorii români pot beneficia de o piață care va continua să caute activ marfă „made in EU”.
În condițiile în care rapița românească se tranzacționează deja la maxime multianuale, pe fondul dificultăților logistice din Marea Neagră, RED III oferă un argument suplimentar pentru menținerea unor prețuri atractive. Cererea pentru rapița de origine comunitară este susținută nu doar de contextul actual al pieței, ci și de politica energetică europeană, care oferă vizibilitate sectorului până cel puțin în 2030.
