USVT formează noua generație de specialiști. Dorian Savu – doctorandul care cercetează cultura viitorului
Daniel Befu – Agrointeligența
Schimbările climatice îi obligă pe fermieri să regândească structura culturilor, iar tot mai mulți specialiști caută soluții care să mențină profitabilitatea fermelor în anii marcați de secetă. Pentru Darian Savu, inginer agronom, inginer economist și, din acest an, doctorand la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara (USVT), una dintre aceste soluții este sorgul.
La 35 de ani, după mai bine de un deceniu petrecut în mediul privat, inclusiv într-o companie multinațională, și după experiența acumulată în propria afacere de familie din domeniul distribuției de inputuri agricole, Darian Savu a ales să revină în mediul universitar pentru a contribui la dezvoltarea unei agriculturi adaptate provocărilor viitorului.
„Intenționez să studiez cultura sorgului pentru că o văd ca o alternativă pentru viitorul agriculturii din România, având în vedere incidentele climatice care deja se manifestă și în vestul țării”, spune doctorandul.
Sorgul, o alternativă la porumb în anii secetoși
Tema de cercetare aleasă de Darian Savu vizează cultivarea sorgului pentru boabe și integrarea tehnologiilor moderne de agricultură digitală în managementul fermei. Cercetarea îmbină atât pregătirea sa agronomică, cât și experiența în administrarea afacerilor agricole.
În opinia sa, agricultura românească trebuie să înceapă încă de acum să pregătească tranziția către culturi mai rezistente la stresul climatic.
„Cultura porumbului începe să sufere din ce în ce mai mult în zonele afectate de secetă. În schimb, sorgul este o plantă mult mai rezistentă la lipsa apei și la temperaturile ridicate. Cred că poate deveni o alternativă de succes pentru România”, explică acesta.
Prima întâlnire cu această cultură a avut loc în urmă cu peste un deceniu, când a văzut primele loturi demonstrative de sorg furajer.
„M-a fascinat o plantă de peste trei metri înălțime, extrem de viguroasă și foarte rezistentă la secetă. Atunci mi-am spus că aici există un potențial uriaș”, își amintește Savu.
Potrivit acestuia, adaptarea nu va fi necesară doar în ferme, ci și în întreg lanțul agroalimentar.
„Va fi nevoie de adaptare din partea fermierilor, traderilor și procesatorilor. Dar, dacă privim evoluția climei din ultimii ani, cred că sorgul are toate șansele să devină una dintre culturile importante ale României.”
Agricultura viitorului înseamnă și digitalizare
Teza de doctorat nu se rezumă doar la studiul culturii de sorg. Un capitol important îl reprezintă implementarea agriculturii digitale și optimizarea managementului fermelor.
„Proiectul meu îmbină cercetarea privind cultura sorgului cu implementarea tuturor instrumentelor moderne de digital agriculture, astfel încât să eficientizăm atât fluxurile tehnologice, cât și cele financiare dintr-o fermă”, explică doctorandul.
Experiența acumulată în teren îl ajută să privească cercetarea dintr-o perspectivă practică, apropiată de nevoile reale ale fermierilor.
De la experiența din privat, înapoi în mediul universitar
După peste zece ani petrecuți într-o companie multinațională, unde a ocupat funcția de director tehnic, Darian Savu consideră că experiența practică trebuie să ajungă și în universități.
„I-aș încuraja pe toți colegii care au acumulat experiență în câmpul muncii să vină în mediul universitar și să împărtășească ceea ce au învățat. Poate vor deveni profesorii care lor le-au lipsit în perioada studenției”, afirmă acesta.
Interesul pentru activitatea academică a fost influențat și de un consultant francez care i-a schimbat modul de a privi educația.
„Mi-a spus că unul dintre cele mai dificile lucruri este să faci lucrurile complicate să pară simple. Dacă poți explica unui copil de cinci ani ce faci și el înțelege, atunci înseamnă că ai reușit.”
O universitate schimbată și pregătită pentru noile generații
Revenirea la USVT după aproape un deceniu l-a surprins plăcut. Doctorandul spune că universitatea s-a modernizat considerabil, atât din punct de vedere al infrastructurii, cât și al dotărilor destinate cercetării.
„Am rămas impresionat de cât de mult s-a schimbat universitatea. Avem laboratoare moderne, echipamente performante și toate instrumentele necesare pentru a duce agricultura românească la următorul nivel”, spune acesta.
În același timp, apreciază colaborarea dintre generațiile de cadre universitare.
„Colegii tineri vin cu energie și dorință de schimbare, iar profesorii cu experiență ne oferă direcția și sprijinul de care avem nevoie.”
„Din mâna agronomului mănâncă oamenii”
Pentru Darian Savu, agronomia este mai mult decât o profesie. Este o meserie care produce rezultate vizibile în viața fiecărui om.
„Consider că am cea mai frumoasă meserie din lume. Un agronom apreciază ploaia, soarele, vântul și fiecare anotimp, pentru că toate au rolul lor. Dar, mai presus de toate, din mâna noastră mănâncă oamenii”, spune acesta.
El consideră că agricultura oferă una dintre cele mai mari satisfacții profesionale.
„Poți spune că ai pus un bob în pământ, iar din el au rezultat hrana și pâinea care ajung pe masa oamenilor. Este un sentiment extraordinar, pe care puține profesii îl pot oferi.”
Un mesaj pentru viitorii studenți
La final, doctorandul îi invită pe tineri să descopere agricultura înainte de a decide dacă li se potrivește această profesie.
„Îi încurajez pe toți să vină, să viziteze campusul, să experimenteze și să descopere agricultura. Nu este o meserie ușoară, dar este una dintre cele mai frumoase, pentru că rezultatele muncii tale se văd peste tot: în hrana pe care o consumăm, în haine, în energie și în tot ceea ce înseamnă viața de zi cu zi”, transmite Darian Savu.
