7-9 t/ha versus 3-4,5 t/ha. O tânără fermieră explică de ce producțiile la grâul bio sunt mult mai mici

Grâu convențional vs. bio: de ce producțiile pot fi la jumătate, explică o fermieră din Timiș. Producțiile obținute la grâu în sistem ecologic sunt, de regulă, mult mai mici decât cele din agricultura convențională, însă diferența este compensată, spun fermierii bio, prin calitatea recoltei și prin modul de cultivare. Inginerul agronom Katharina Häni, de la Biofarmland Manufactura din Firiteaz, județul Timiș, a explicat într-o postare publicată pe rețelele sociale care sunt principalele motive pentru care un hectar de grâu bio produce considerabil mai puțin decât unul cultivat convențional.
Potrivit fermierei Katharina Häni, una dintre cele mai frecvente întrebări adresate de consumatori este câte tone de grâu se pot recolta de pe un hectar și de ce există diferențe atât de mari între cele două sisteme de agricultură.

Grâul convențional poate depăși 9 tone la hectar
Katharina Häni arată că, în agricultura convențională, producțiile medii de grâu sunt de aproximativ 7-8 tone la hectar, iar pe terenurile foarte fertile pot depăși chiar și pragul de 9 tone la hectar.
În schimb, în agricultura ecologică, nivelul producțiilor este mult mai redus, situându-se, în medie, între 3 și 4,5 tone la hectar. În cazul grâului Einkorn, cultura de nișă pe care Biofarmland Manufactura o produce și o promovează, recolta ajunge la numai 1-1,5 tone la hectar.
„Pentru Einkorn, specialitatea noastră, se reduce chiar la 1 până la 1,5 tone/hectar. În schimb, acest bob minunat ne binecuvântează cu o densitate nutritivă și cu un gluten care este tolerat excelent. Perfect pentru vremurile noastre!”, a transmis fermiera.
De ce produce mai puțin grâul bio
Potrivit explicațiilor oferite de Katharina Häni, producția de grâu ecologic reprezintă, în general, doar 40-50% din cea obținută într-un sistem convențional, iar acest lucru are mai multe cauze.
În primul rând, fertilizarea culturilor este diferită. În agricultura bio nu sunt utilizate îngrășăminte chimice cu acțiune rapidă, iar plantele beneficiază doar de surse organice de nutrienți, precum gunoiul de grajd sau rotația culturilor cu leguminoase, metode care eliberează elementele nutritive treptat.
„Grâul este o cultură pretențioasă. În bio nu se folosesc îngrășăminte chimice rapide, ci doar soluții organice (…) care acționează mai lent. Dar mai mult nu este întotdeauna mai bun, mai ales în aceste vremuri în care suferim de un surplus de calorii și un deficit de nutrienți”, a explicat inginerul agronom.
O altă provocare este protecția culturilor. În lipsa pesticidelor sintetice, fermierii ecologici controlează buruienile și bolile prin lucrări mecanice, precum grăparea, dar și prin alegerea unor soiuri cu rezistență naturală mai ridicată.
Accent pe calitate, nu pe cantitate
Fermiera subliniază că obiectivul agriculturii ecologice nu este obținerea unor producții record, ci cultivarea unor soiuri robuste, cu proprietăți nutritive și tehnologice superioare.
„În agricultura bio, accentul se pune pe soiuri robuste și pe calități de panificație deosebite, chiar dacă volumul final este mai mic”, afirmă Katharina Häni.
În încheiere, aceasta amintește că fiecare kilogram de grâu ecologic presupune un volum mult mai mare de muncă și o abordare bazată pe respectarea proceselor naturale.
„Fiecare boabă de grâu bio ascunde mult mai multă muncă în armonie cu natura!”, este mesajul transmis de fermiera din Firiteaz.









