„Șunculiță ardelenească” produsă în Ungaria, descoperită într-un control ANPC: „Oamenii trebuie să știe”
Violina Gorcinschi -
„Șunculiță ardelenească” fake, descoperită de Piedone într-o piață din capitală. Aflat într-un control al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) desfășurat în Piața Domenii din București, președintele instituției, Cristian Popescu Piedone, a găsit, într-un magazin de produse tradiționale românești, șunculiță produsă în Ungaria, dar etichetată ca fiind ardelenească.
Un control la o piață din București l-a scos din sărite pe Cristian Popescu Piedone, șeful ANPC, care a descoperit că unul din magazinele specializate în produse tradiționale „sibiene” vinde șunculiță adusă din străinătate drept produs ardelenesc. Procesul de control a fost filmat și distribuit pe rețelele de socializare pe contul oficial al președintelui ANPC.
„Șunculiță ardelenească”, produsă în Ungaria și vândută în România
În cadrul controlului efectuat la „sibieni”, Piedone a găsit șunculița fake, care era etichetată în limba română, dar produsă în Ungaria. Modul în care a fost prezentat produsul ar fi putut sugera consumatorilor că achiziționează ceva autentic românesc, însă, de fapt, pe masă pun mâncare importată.
Citește și: Șeful ANPC le răspunde ciobanilor! Piedone: La stâna controlată mirosea a miei intrați în putrefacție!
Conform verificărilor, etichetele induceau în eroare cumpărătorii prin utilizarea unor termeni precum „ardelenească”, „tradițional”, „de casă” sau „ca la bunica”, fără ca aceste produse să aibă vreo legătură directă cu gastronomia sau producția locală. În speță, mai multe produse cu denumiri românești erau de fapt fabricate peste graniță, în unități industriale din alte state membre ale Uniunii Europene.
„Șunculiță produsă în Ungaria pe care scrie alanină de porc ardelenească. Păi îi jigniți pe ardeleni. Credeți că e mai bună slănină din Ungaria față de cea românească? Ori suntem români, ori suntem unguri? Omul trebuie să știe”, a comentat Piedone.
Cu toate că legislația permite vânzarea produselor UE pe piața românească, modul în care acestea sunt prezentate cumpărătorilor devine problematic atunci când creează confuzie între origine și rețetă. În lipsa unei etichetări corecte și transparente, consumatorii pot fi amăgiți să creadă că susțin producători locali, când în realitate cumpără produse industriale de import.
Cazul readuce în discuție necesitatea unor reglementări clare privind folosirea denumirilor cu specific local și protejarea produselor autentice românești. În 2023, în urma analizelor preluate de la mai multe piețe, s-a descoperit că mulți dintre vânzători comercializau Brânză de Sibiu falsificată în mod grosolan. Ba mai mult, în loc de lapte de oaie, se folosea lapte de vacă. În lipsa standardelor stricte și controalelor, există riscul ca alimentele cu adevărat tradiționale să fie eliminate de pe piață în favoarea unor produse de import care doar imită aspectul și denumirea celor locale.
