• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De ce nu cresc pomii după plantare. Efectul ghiveciului și cum se combate

    Angelica Lefter – Agrointeligența

    Mulți pomicultori care au cumpărat puieți la ghiveci și i-au plantat în toamnă observă acum, în primăvară, că pomii s-au uscat sau nu înmuguresc. De cele mai multe ori se întrebă de ce se întâmplă acest lucru și de ce pomii achiziționați nu rămân în viață. Printre cele mai viabile explicații este cea de ”efect de ghiveci”.

    Efectul de ghiveci se întâlnește nu doar atunci când pomii achiziționați rămân în ghiveci o lungă perioadă de timp, iar rădăcinile nu au unde se dezvolta. Atunci când groapa săpată pentru plantare are forma unui ghiveci și nu este suficient de mare, pământul din jur este tasat, iar rădăcinile sunt practic blocate. Acestea riscă să se usuce când apa de la ploaie sau de la udat se acumulează.

    Citiți și: Când se plantează pomii. Data de la care se pot face plantări în livadă

    Efectul de ghiveci la plantarea pomilor

    Efectul ghiveciului și plantarea pomilor

    Legătura dintre ghiveci și pomicultură este aceea că dacă o plantă crescută în ghiveci are rădăcinile crescute circular și nu au posibilitatea să se dezvolte, în livadă pomii ar trebui să beneficieze de spațiu și de un sol afânat, potrivit materialului postat pe Youtube ”Sezon Agricol”.

    Care este legătura între ghiveci și pomicultură? Legătura este directă, ce înseamnă efectul ghiveciului? La o plantă crescută în ghiveci, rădăcinile nu au o dezvoltare bună, adică ele s-au dezvoltat doar în raza acestui ghiveci și nu pot ieși în afara lui. Același lucru se poate întâlni și în pomicultură, la plantarea pomilor în livezi sau în curtea dumneavoastră. Dacă v-ați întâlnit cu problema că ați plantat un pom și el nu s-a prins sau s-a prins, s-a pornit în creștere dar peste un timp a început să se usuce, nu se dezvoltă, atunci cu siguranță este acest efect al ghiveciului. La fel ca în ghiveci, așa și în groapa în care ați săpat pentru plantarea pomului, nu se pot dezvolta rădăcinile pomului, este stagnată apa în urma udării sau în urma ploilor, în acea gaură, ceea ce provoacă putrezirea rădăcinilor. Dacă gaura este de diametru mic, rădăcinile nu se pot dezvolta, nu se pot răspândi prin părți, deci acest lucru acționează foarte rău la dezvoltarea pomilor, se arată în materialul făcut public.

    Citiți și: La ce distanță se plantează pomii fructiferi

    Pentru a evita ”efectul ghiveciului” în livadă, pomii trebuie plantați într-un sol afânat, unde gaura de plantare să fie destul de mare pentru a permite rădăcinilor să se întindă și să absoarbă apa.

    Importantă este dezvoltarea pomului. Aceasta se va produce în cel mai bun mod, dacă solul este afânat la cel puțin 70 de centimetri.

    ”Dacă este să vorbim despre o livadă. Înainte de plantarea livezii este foarte necesar să fie făcută o afânare adâncă, de cel puțin 70 de centimetri și cel puțin la un metru adâncime de afânat solul, fără întoarcerea brazdei, de dorit. Fiindcă, dacă tot solul va fi afânat pe toată suprafața livezii, atunci practic indiferent de diametrul găurii în care va fi plantat pomul, rădăcinile oricum se vor dezvolta foarte bine, ele nu vor avea aceste maluri de pământ tasat în jurul acestei găuri și rădăcinile se vor dezvolta foarte bine. Apa nu va stagna în această gaură, se va împrăștia uniform pe toată raza pomului și pomul va avea o dezvoltare foarte bună. Este foarte important înainte de a planta un pom să pregătim terenul. Fără asta, pomul nu se va dezvolta. Afânarea foarte bună a solului, diametru gropii cât mai mare pentru a evita acest efect al ghiveciului și uscarea acestora”, se mai arată în filmarea ”Sezon Agricol”.


    Te-ar mai putea interesa

    Constanța Ștefan, Asociația Țara Loviștei: 100.000 de familii de oieri vor deveni cazuri sociale dacă restricțiile ANSVSA se prelungesc Piața cerealelor, la zi. Raportul USDA pe iulie – România: 11 milioane de tone de grâu; 3,52 milioane de tone de rapiță Intrarea în legalitate a tractoarelor și combinelor, fără drumuri la RAR. Soluția oferită fermierilor Gropi săpate în pământ, folosite drept depozit pentru tone de varză murată. DSVSA a intervenit Cireșe bio gratis pentru cei își culeg singuri fructele. Un pomicultor a lansat o ofertă inedită: „Cât culegeți, împărțim frățește!”

    Ultimele știri

    Agricultura României intră în cel mai important ciclu de decizie din ultimul deceniu. Rolul finanțării specializate este vital în acest proces Piața cerealelor – retrospectiva săptămânii 8-17 iulie: prețuri, tendințe, producții estimate Piața cerealelor, la zi. O fereastră la grâu care nu se deschide prea des – oportunitate pentru fermierii români Imagini virale: aglomerație de camioane în portul Constanța. Și, totuși, un trader este lăudat! ASAS deschide un nou capitol al colaborării cu China: acord pentru cercetarea horticolă