• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Certificarea produselor românești, dincolo de scheme și sisteme!

    Ing. Ionuț Diaconeasa – Agrointeligența

    România are trei sisteme de calitate prin care este recunoscută și certificată calitatea unor categorii de produse alimentare: Produsele Tradiționale Românești, Rețetele Consacrate Românești și produsele etichetate cu Produs Montan.

    Produsele tradiționale și rețetele consacrate românești, fiind certificate prin legislație națională, în 2013 respectiv 2014 nu puteau obține finanțarea pentru promovare, ca cele certificate pe sistemele europene, binecunoscutele IGP – Indicațiile geografice protejate, DOP – denumire de origine protejată și STG – Specialitate Tradițională Garantată.

    Dar, în urma solicitărilor mediului privat, prin asociații și federații reprezentative la nivel național, încă din anul 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a început demersurile pentru a notifica Comisia Europeană cu privire la posibilitatea produselor certificate pe sisteme de calitate românești de a avea posibilitatea accesării de măsuri de finanțare cu fonduri europene pentru promovarea acestor produse.

    Sintetizând, operatorii economici care procesează produsele certificate ca și Produs Tradițional, Rețetă Consacrată Românească și Produs Montan, au posibilitatea, pentru toate toate cele trei enumerate, începând cu anul 2020 să acceseze fonduri europene prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), submăsurile 3.1 și 3.2 de a aplica pentru măsuri de finanțare prin PNDR  – Programul Național de Dezvoltare Rurală (actualul Plan Național Strategic).

    Sistemele europene de calitate, care au avut de la început capitole distincte în programele de dezvoltare rurală au ”prins” în România mai târziu și mai dificil, din cauza procedurilor complexe de certificare la Comisia Europeană, unde se lucrează pe trei regulamente diferite și etape cu termene destul de lungi. Aici aș da exemplul Cașcavalului de Săveni, care a avut nevoie de 5 ani pentru a fi certificat, din care, 4 ani, documentația a stat la Comisia Europeană!

    În sfârșit, vestea bună este ca la Consiliul AgriFish din luna aprilie a acestui an, un important subiect pe ordinea de zi, va fi aceasta procedură de certificare, care se dorește a fi simplificată și scurtată, în urma solicitărilor statelor membre.

    În urma acestui demers, să sperăm ca vom avea cât mai multe produse românești înregistrate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene!

    Ing. Ionuț Diaconeasa
    e-mail: [email protected]
    telefon: 0749 839 734


    Te-ar mai putea interesa

    MADR susține că nu știa despre legea care introduce închisoarea pentru folosirea apei din puțuri sau râuri Lege nouă: Închisoare pentru fermierii care folosesc ilegal apă sau stropesc culturile cu pesticide interzise! Vești despre prețul grâului: Cotații mai bune în portul Constanța, Rusia crește exportul, cererea Egiptului scade Intrarea în legalitate a tractoarelor și combinelor, fără drumuri la RAR. Soluția oferită fermierilor Piața cerealelor, la zi. Raportul USDA pe iulie – România: 11 milioane de tone de grâu; 3,52 milioane de tone de rapiță

    Ultimele știri

    Agricultura României intră în cel mai important ciclu de decizie din ultimul deceniu. Rolul finanțării specializate este vital în acest proces Piața cerealelor – retrospectiva săptămânii 8-17 iulie: prețuri, tendințe, producții estimate Piața cerealelor, la zi. O fereastră la grâu care nu se deschide prea des – oportunitate pentru fermierii români Imagini virale: aglomerație de camioane în portul Constanța. Și, totuși, un trader este lăudat! ASAS deschide un nou capitol al colaborării cu China: acord pentru cercetarea horticolă