Cercetătorii moldoveni, în căutarea recoltei perfecte: Au creat plante rezistente la secetă și îngheț și s-au specializat în legume uriașe
agrointeligenta.ro
Pe un teren de circa 200 de hectare situat în apropierea Aeroportului de la Chișinău pot fi văzute cele mai neobișnuite culturi, care sunt rezultatul cercetărilor științifice ale Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP) al Academiei de Științe. Savanții moldoveni au creat în ultima perioadă soiuri de plante care ar asigura venituri frumoase agricultorilor, dacă aceștia ar dispune de curaj și investiții. Astfel, pe lângă tipurile de cereale perfecționate, cum ar fi grâul dur, ovăzul sau secara, cercetătorii au reușit să creeze și triticale, o combinație între secară și grâu, care rezistă în condiții extreme, cu spice lungi și boabe mășcate.
Legume uriașe
De asemenea, au fost obținute semințe de categorii superioare pentru soiurile de tomate „Jubiliar”, „Prestij”, „Tomiș” și „Millenium”, iar roșiile pot cântări de la zece grame până la 1,5 kilograme. Recolta obținută este calitativă, cu aspect plăcut, iar productivitatea este foarte înaltă, chiar și 5-7 kilograme de la o singură plantă. Aceleași performanțe pot fi obținute și în cazul vinetelor sau castraveților.
„Aceste culturi sunt create din materialul genetic din Republica Moldova, deoarece legumele aduse din afară nu corespund calităților gustative apreciate la noi. Ei pun mai mult accentul pe aspectul produselor, iar noi suntem interesați ca plantele să fie rezistente și imune la diferite boli, dar și să producă legume al căror gust să fie pe placul consumatorilor autohtoni. Noi creăm aceste plante și cercetăm modalitățile de a le perfecționa, iar de recoltă se ocupă fermierii care se adresează la noi pentru a obține semințe”, a precizat directorul IGFPP, Vasile Botnari.
Arahide și kiwi
Omul de știință povestește că vara este o adevărată delectare să te plimbi pe terenul agricol al institutului. Lanuri cu lavandă, trandafiri, maci galbeni, armurariu, coriandru, anason, gălbenele, mentă creață sau salvie pot furniza zeci de kilograme de ulei esențial la hectar. De asemenea, sunt cultivate și alte specii exotice, cum ar fi arahidele sau kiwi. „Sunt un tip de arahide adaptate la condițiile climaterice de la noi, care au o productivitate de peste două tone la hectar. Avem și kiwi, dar fructele sunt mai mici, însă sunt rezistente”, a menționat Vasile Botnari.
Culturi energetice
O cultură energetică, care poate asigura o roadă bogată, indiferent de condiții, este sorgul zaharat, care ajunge până la 4,5 metri înălțime și se aseamănă mult cu trestia de zahăr. Planta poate fi utilizată la brichetare, producerea furajelor sau a siropului. Vasile Botnari ne dezvăluie că, în curând, în Republica Moldova va apărea o altă plantă energetică – stuful chinezesc sau iarba elefantului, care în țările europene este cultivată pentru producerea energiei. Aceste gen de agricultură, de producere a plantelor pentru energie prinde deja teren în România, fiind caracterizată ca fiind o activitate profitabilă.
Nu sunt culturi modificate genetic
Vasile Botnari ne-a explicat că acestea nu sunt culturi modificate genetic. „La noi nu se permite nici cercetarea, nici cultivarea unor astfel de plante. Sunt culturi perfecționate la nivel molecular, care rezistă la secetă și îngheț, asigură o productivitate înaltă. Avem solicitări de colaborare cu experții din Anglia, Franța, Japonia, Kazahstan sau Belarus, care au văzut realizările noastre”, a precizat omul de știință.
Agricultură performantă, deocamdată, în laborator
Potrivit savantului, vin fermieri care se interesează de cercetările lor și le oferă consultanță, material semincer, instalații pentru combaterea dăunătorilor, însă problema e că agricultorii sunt greu de convins să accepte idei noi și se tem de riscul unor noi investiții. „Chiar dacă ar obține o roadă bogată la cereale, există iar problema prețurilor, a pieței de desfacere. Iată am avut o propunere din Africa. S-au interesat de năutul nostru. Voiau vreo cinci mii de tone, însă fermierii noștri sunt dispersați, nu au suprafețe mari de teren, care le-ar asigura producție competitivă și cantități considerabile pentru export. Dacă fermierii noștri ar fi mai deschiși la idei noi, ar avea mai mult curaj și nu s-ar teme să riște niște investiții, ar practica într-adevăr o agricultură performantă, care ar asigura dezvoltarea economiei în general”, a conchis directorul IGFPP.
Suportul oamenilor de știință poate fi solicitat pentru a obține o roadă calitativă și bogată și la alte culturi, cum ar fi ceapă, usturoi, soia, linte, fasoliță sau ardei. Oamenii de știință spun că lipsa resurselor financiare creează mari obstacole în perfecționarea și crearea soiurilor noi de plante, majoritatea banilor fiind obținuți din implementarea acestor cercetări în sectorul real al economiei. Astfel, fermierii care au beneficiat de ajutorul oamenilor de știință direcționează, în baza unui contract, o parte din venituri institutului.
Sursa: ziarulnational.md
