• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • O nouă molimă în sate: contribuţia la sănătate pentru arendă

    agrointeligenta.ro

    Plata contribuţiilor de sănătate pentru arendă este o bătaie de cap în plus pentru săteni. Aceştia nu ştiu ce preţ trebuie luat în calcul când fac plata către stat. Arendaşii vor avea de achitat de la începutul anului viitor 5,5% din veniturile pe care le plătesc sub formă de arendă, către stat. Întrebarea care se pune este însă, cum se va plăti contribuţia, de la 1 ianuarie. Noua metodă de calcul ridică o mulţime de probleme.

    Două alternative

    Există două feluri de arendă: fie o sumă de bani, fie o cantitate din produsele recoltate. Procedura de plată este destul de simplă: atunci când plăteşte proprietarului arenda, arendaşul opreşte o parte egală cu 5,5% şi o virează către stat, sub forma contribuţiei la sănătate. Problema care se ridică este următoarea: cum va plăti arendaşul procentul de 5,5% către stat, dacă plata către proprietar o face în produse, şi nu bani. Altfel spus, cum poate calcula cele 5,5% din acele produse. O explicaţie ne-a oferit-o consultantul fiscal Mariţa Ionescu.

    „Produsele au şi ele un preţ. Dacă, să spunem, arendaşul oferă 600 de kilograme la hectar, atunci se stabileşte preţul acestei cantităţi. Din acest preţ se va plăti 5,5% către stat”, ne-a explicat consultantul. Întrebarea pe care o ridică însă proprietarii de terenuri este: cum anume va fi stabilit preţul grâului sau al porumbului? Un răspuns am primit de la Ministerul Finanţelor Publice: „Casele agricole judeţene au fiecare un preţ mediu afişat pentru fiecare produs. Atunci când se face plata, arendaşul se va orienta în funcţie de acest preţ”.

    Numai că degringolada din direcţiile de agricultură complică mult lucrurile. Înteresându-ne la o casă judeţeană din nordul ţării am aflat că preţurile la cereale sunt „confidenţiale” şi am fost trimişi la datele de la Ministerul Agriculturii. Într-adevăr, pe site- ul ministerului sunt afişate preţuri medii, pentru trei zone ale ţării: Banat, Muntenia şi Oltenia. Însă, pentru orz, de exemplu, preţurile nu au mai fost actulizate de câteva luni, la fel pentru grâu, în cazul Banatului. În aceste condiţii, după ce se pot orienta arendaşii când plătesc contribuţia la stat? În plus, nu este clar dacă aceste preţuri sunt cele care trebuie luate în calcul.

    Arenda în bani, mai simplă

    Desigur, cine plă teşte arenda în bani nu are probleme cu preţul grâului sau porumbului. „Arenda poate fi de circa 200 – 400 de lei la hectar. Se achită la început de an şi se plăteşte 5,5% din această sumă”, ne-a spus un consultant fiscal. Dar dacă primesc bani şi nu produse, proprietarii terenurilor pierd şansa de a putea valorifica la un preţ bun cerealele, dacă este vorba de un an cu câştiguri mari.

    Articol de Raluca Florescu pentru evz.ro


    Te-ar mai putea interesa

    Gropi săpate în pământ, folosite drept depozit pentru tone de varză murată. DSVSA a intervenit MADR susține că nu știa despre legea care introduce închisoarea pentru folosirea apei din puțuri sau râuri Fermierii din Cooperativa Agricolă Gheorghe Doja pun pepenii din câmp direct pe bandă. Eficiența în câmp, dublată! Intrarea în legalitate a tractoarelor și combinelor, fără drumuri la RAR. Soluția oferită fermierilor „Acum 20 de ani, un fermier putea cumpăra o casă din lâna de la 600 de oi”. Daniel Buda cere schimbarea regulilor pentru vânzarea lânii

    Ultimele știri

    Agricultura României intră în cel mai important ciclu de decizie din ultimul deceniu. Rolul finanțării specializate este vital în acest proces Piața cerealelor – retrospectiva săptămânii 8-17 iulie: prețuri, tendințe, producții estimate Piața cerealelor, la zi. O fereastră la grâu care nu se deschide prea des – oportunitate pentru fermierii români Imagini virale: aglomerație de camioane în portul Constanța. Și, totuși, un trader este lăudat! ASAS deschide un nou capitol al colaborării cu China: acord pentru cercetarea horticolă