Lege în Parlament: Construcțiile ridicate pe terenuri agricole pot intra în legalitate prin plata unei taxe
Roxana Dobre – Agrointeligența
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a depus la Senat un proiect de lege prin care propune regularizarea construcțiilor de pe terenuri agricole cu taxă majorată de cinci ori.
Proiectul de lege pentru stabilirea unor masuri de aplicare a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr.186/2017 pentru modificarea și completarea Legit fondului funciar nr. 18/1991 a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere și ca să devină lege trebuie să fie aprobat de Senat, de Camera Deputaților care este for decizional, promulgat de președintele României, Nicușor Dan și publicat în Monitorul Oficial. Propunerea vizează terenurile din extravilan pe care s-au edificat construcții fără forme legale înainte de intrarea în vigoare a legii.
Citiți și: ANCPI: Cât durează să primești un extras de carte funciară dacă el nu este încă în format electronic
Construcțiile ilegale de pe terenuri agricole ar putea intra în legalitate prin plata unui tarif majorat de 5 ori
Potrivit unei inițiative legislative inițiate de vicepremierul interimar și ministrul interimar al Agriculturii, senatorul Tánczos Barna, construcțiile realizate anterior anului 2026 pe terenuri agricole sau pe terenuri agricole incluse în intravilan fără avizul privind clasa de calitate emis de Ministerul Agriculturii ar putea beneficia de o procedură de intrare în legalitate, condiționată de plata unui tarif de scoatere din circuitul agricol majorat de cinci ori.
Iată ce presupune inițiativa legislativă:
Articol unic – (1) Pentru terenurile agricole situate în extravilanul unităților administrativ-teritoriale, pe care sunt amplasate construcții de orice fel, edificate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, fără aprobarea de scoatere din circuitul agricol a acestor terenuri sau fără avizul privind clasa de calitate necesar introducerii în intravilan a terenurilor agricole prin studiile urbanistice PUG și PUZ, se poate solicita aprobarea scoaterii din circuitul agricol sau emiterea avizului, cu achitarea unui tarif majorat de cinci ori față de tariful prevăzut în Anexa nr. 1 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică pe o perioadă de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Tánczos Barna propune regularizarea construcțiilor de pe terenuri agricole
În expunerea de motive, ministrul Agriculturii arată că modificarea termenului de edificare a construcțiilor prin extinderea anului de referință ca fiind anul 2026, precum și introducerea noului alineat, ar asigura un tratament egal și pentru investițiile realizate pe terenuri care au fost incluse în intravilan fără avizul privind clasa de calitate emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în perioada anterioară anului 2026.
Conform acestuia, ambele situații reprezintă abateri de la procedura standard de scoatere din circuitul agricol, iar soluționarea lor unitară ar definitiva procesul de intrare în legalitate la nivel național. Această propunere de modificare și completare asigură respectarea principiului unității de tratament și al echității.
”Obiectivele de investiții aflate în intravilan fără avizul privind clasa de calitate emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale sunt adesea blocate în procese de autorizare sau intabulare. Includerea acestora în sfera de aplicare a legii ar permite proprietarilor să finalizeze procedurile administrative, crescând astfel securitatea juridică a circuitului civil, ceea ce ar conduce la deblocarea situațiilor juridice în astfel de cazuri. Actuala inițiativă prevede plata unui tarif majorat de cinci ori pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor pe care sunt amplasate construcții de orice fel, edificate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. Extinderea măsurii și asupra terenurilor introduse în intravilan fără avizul privind clasa de calitate emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în perioada anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, ar genera venituri suplimentare semnificative la Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat integral la dispoziția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin colectarea acestor tarife majorate de la o bază mai largă de beneficiari care doresc intrarea în legalitate, fapt ce conduce la un impact bugetar suplimentar pozitiv”, se mai arată în expunerea de motive.
Unul dintre scopurile declarate ale legii este creșterea disciplinei în domeniul fondului funciar și corectitudinea evidențelor proprietăților, conform sursei citate.
”Sub aspect socioeconomic, inițiativa legislativă înlătură starea de incertitudine juridică pentru numeroși cetățeni ale căror locuințe sau anexe gospodărești s-au aflat într-un vid legislativ. Integrarea acestora în circuitul legal le va asigura proprietarilor depline drepturi de dispoziție, facilitând tranzacțiile imobiliare, succesiunile legale, precum și accesul la finanțări bancare. Intabularea imobilelor în cauză condiționează direct posibilitatea proprietarilor de a încheia contracte de furnizare și racordare la rețelele publice de utilități. Soluționarea acestei deficiențe administrative are ca efect creșterea standardelor de viață și asigurarea unui nivel de trai mai ridicat. Fondurile astfel colectate sunt destinate ameliorării solurilor, irigațiilor și consolidării terenurilor agricole degradate, iar aceste investiții în infrastructura critică agricolă cresc productivitatea sectorului agroalimentar, sporesc reziliența în fața schimbărilor climatice și reduc dependența României de importurile de alimente, îmbunătățind balanța comercială”, se mai susține în text.
Potrivit documentului, fără această completare, investițiile din intravilanul neavizat rămân într-o zonă de vid legislativ. Regularizarea lor prin plata tarifului compensatoriu ar permite actualizarea bazei de date cadastrale și reflectarea realității din teren în documente, ceea ce conduce la clarificarea evidențelor de fond funciar.
