• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Tinerii refuză să lucreze în ferme ca îngrijitori la animale, chiar dacă internetul este plin de anunțuri de angajare

    Angelica Lefter -

    Tot mai mulți fermieri români reclamă lipsa forței de muncă, un fenomen care ia amploare în țara noastră. Fermele mici și mijlocii se bazează pe membrii familiei și cu greu găsesc să angajeze personal din altă parte. Când vine vorba despre zootehnie, mai ales în oierit, ciobanii sunt greu de găsit, chiar dacă salariile sunt promițătoare și condițiile de lucru se prezintă a fi avantajoase.

    Fermele din România par lovite de un fenomen păgubos, iar proprietarii de turme de oi ajung să muncească singuri la stână. Se constată pe zi ce trece că fermele agricole și zootehnice rămân fără îngrijitori într-un ritm alarmant. Acolo unde criza forței de muncă nu-și găsește rezolvare nici măcar prin importul de muncitori, proprietarii exploatațiilor pun chiar ei mâna la treabă. Un crescător de ovine, este nevoit să trudească la stână cât e ziua de mare, singura soluție pentru a-și menține afacerea pe linia de plutire, potrivit Adevărul.ro.

    Citiți și: Fermier, probleme cu forța de muncă: ”Le-am dat 100 de milioane pe lună cu carte de muncă. Prima dată au zis că vin, după aia au spus că nu vin”

    Fermierul Silviu Marin are grijă singur de oile sale pentru a nu renunța la efectivul de animale (foto: adevarul.ro)

    Silviu Marin este un crescător de oi din comuna Balta Albă, județul Buzău. Acesta deține peste 500 de ovine, pe care le crește singur, de câteva luni, de când i-a plecat ultimul îngrijitor.

    ”Am constatat că nu este o muncă așa de grea. Dar tot nu mai sunt oameni dispuși să o facă. Trebuie să petreci timpul cu animalele, să le duci la păscut, să le plimbi, să le dai mâncare, să le dai apă. Problema este că mai am și alte activități și nu am suficient timp pentru animale”, a menționat fermierul din Balta Albă.

    Tinerii preferă să plece în străinătate decât să lucreze la oi

    Deși bărbatul a publicat anunțuri de angajare pe rețelele de socializare și a dat veste că vrea să plătească un cioban pentru a avea grijă de turmă, demersul său nu a avut roade. Tinerii nu mi arată interes pentru această slujbă iar ciobanii vechi au îmbătrânit și au murit. Alții preferă ajutorul social, însă cei mai mulți își găsesc locuri de muncă în alte domenii sau migrează către orașele mari ori în alte țări.

    ”Nu găsim oameni pentru că nu le mai place munca. Deci, în România am văzut că e o problemă cu oamenii nu numai în sectorul ovine, ci în toate sectoarele, că eu am în agricultură și o fermă vegetală de 130 de hectare, unde și acolo muncesc tot singur. Deci, concluzia, în România s-a pierdut cultul muncii”, a mărturisit Silviu Marin, crescător de ovine din Balta Albă.

    Proprietarul fermei de ovine din Balta Albă trudește la stână ca să-și mențină afacerea în picioare. Din cauza crizei forței de muncă, niciodată ferma sa nu a fost atât de aproape de marginea prăpastiei ca acum. Fermierul a spus că doar exporturile îl mai țin în activitate, întrucât pe piața locală cererea pentru carnea de oaie și lactate este din ce în ce mai mică.

    ”Dacă nu ar fi piața arabă, în secunda următoare aș vinde turma de ovine, pentru că nu ai unde să vinzi marfa. Sunt fermier, dar sunt și om de afaceri. Bun, ca orice om de afaceri îți faci un plan de afaceri, produc și trebuie să și o piață de desfacere. Piața de desfacere din România este foarte slabă”, ne spune Silviu Marin.

    Muncitorii nepalezi pot fi văzuți și în fermele românești (foto: adevarul.ro)

    Asiaticii devin soluția salvatoare și în domeniul îngrijirii animalelor

    Din cauză că fermele agricole și zootehnice rămân fără muncitori într-un ritm alarmant, asiaticii par să fie soluția salvatoare și în acest domeniu. Administratorul unei gospodării țărănești din satul Focșănei, comuna buzoiană Vadu Pașii, angajarea unor nepalezi a fost alegerea câștigătoare.

    ”Noi am avut foarte mulți muncitori din România dar cu ei a fost o experiență neplăcută. Veneau, stăteau două, trei luni, apoi plecau. Eventual ne căutau iarna, când nu aveau ei de lucru în altă parte. Când venea primăvara, plecau. Atunci, am decis să găsim o soluție permanentă. Ne trebuiau oameni care să muncească pe termen lung. Nepalezii lucrează foarte bine, ne înțelegem foarte bine cu ei, sunt conștiincioși”, a declarat George Fifere, administratorul fermei.

    Citiți și: Oier: În ferma mea, un cioban câștigă 3.500-4.000 de lei lunar. Chiar și așa, am adus oameni de afară

    Mulți fermieri români renunță la efectivele de animale pentru că nu găsesc forță de muncă

    Florin Marin, un alt crescător de animale din comuna Țintești, s-a hotărât să vândă aproape tot efectivul de vite. Deține împreună cu tatăl său peste 25 de vaci și viței, pe care sunt nevoiți să le îngrijească cei doi, fără niciun alt ajutor.

    ”Le-am programat pe la abatoare și îmi mai rămân puține, de prăsilă. Nu am cu cine să fac treabă și în ultima vreme mi-am dat toate treburile peste cap ca să am grijă de vaci. Nu mai vrea lumea să muncească la animale. Oferim de fiecare om 2.000 de lei pe lună, plus mâncare, un pachet de țigări, o jumătate de țuică pe zi și o bere, dar degeaba. Stă ce stă, apoi pleacă”, a spus Florin Marin.

    Buzoianul este hotărât să-și păstreze însă brânzăria care procesează laptele de vacă. Va colecta materia primă de la un alt crescător de vaci din localitate.

    ”O să producem brânzeturi cu lapte colectat. Am pe cineva, un văr al tatălui, care ne furnizează lapte. El nu mai are să vândă pentru că și-au bătut procesatorii ăștia joc de el. A venit cu ideea să ne ajutăm, să ne asociem, el neavând altceva ce să facă, iar eu, fără oameni cu care să mă descurc. În câțiva ani, cinci, șase, zece ani, o să ajungem să le arătăm copiilor în carte sau la grădina zoologică cum arată o vacă. În ritmul ăsta, totul se duce jos, se vinde, ori ne ducem afară sau ne căutăm serviciu”, a declarat Florin Marin, crescător de animale din Țintești.

    Mediul online, plin de anunțuri de angajare ca îngrijitor la animale, dar fără ecou

    Pe grupurile de crescători de ovine și nu numai, de pe Facebook, se pot citi des anunțuri care vizează angajarea unor ciobani sau îngrijitori la animale, însă multe dintre ele rămân fără ecou. Salariile pornesc chiar de la 4.000 de lei cu unele beneficii precum mâncare sau țigări asigurate, însă nici așa nu se arată prea mulți interesați.

    ”La noi, la Borca Neamț, nu găsim nici cu 6.000 de lei lunar. Și nu sunt mai mult de 150 de oi și 40 de vaci la care sunt 4-5 oameni”, a comentat un utilizator de internet, după ce a văzut un anunț similar pe Grupul Ciobanilor Adevărați, de pe Facebook.

    ”La 1.800 de oi la munte să iei 4.000 de lei pe lună nu e mult asa dau toți”, a scris o altă persoană.

    Alți internauți cred că astfel de anunțuri nu sunt reale, pe când o altă categorie de persoane consideră că sunt prea mulți bani irosiți pentru munca de cioban. În final, un lucru este cert, lucrătorii din agricultura românească sunt tot mai greu de găsit.

    Criza muncitorilor în agricultură și zootehnie, din România, are mai multe cauze, printre care și emigrarea masivă. Mulți români aleg să caute condiții de muncă mai bune și salarii mai mari în alte țări din Uniunea Europeană. Peste 50.000 de români au plecat anul trecut din țară, cel mai mare număr din ultimii 30 de ani, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).


    Te-ar mai putea interesa

    Rabla pentru Tractoare 2024. Data la care începe înscrierea fermierilor în aplicația AFM Colinde de Crăciun în versuri. Top 10 cele mai frumoase colinde românești Fermierul de pe Valea Trotușului care crește 8 vaci și produce o brânză specială, premiată la nivel mondial

    Ultimele știri

    Prețul cerealelor în Bărăgan. Valentin Popa, fermier: Am înlocuit porumbul cu rapița! ANSVSA – recomandări pentru tăierea porcului de sărbători Comisarul UE pentru Agricultură: ”Acordul Mercosur are multe clauze de protecție pentru fermieri”