• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ioan Ștefan Drienovski, Zetor România: Conservarea utilajelor agricole peste iarnă – sfaturi utile

    Daniel Befu -

    Recomandări pentru conservarea parcului de utilaje agricole peste iarnă. Ioan Ștefan Drienovski este cofondator al Zetor Tractor SRL, distribuitorul pentru țara noastră al mărcii cehești Zetor. Totodată este consilier tehnic în cadrul companiei, având în spate aproape 32 de ani de experiență în mecanica agricolă, cărora li se adaugă alți 10 de expertiză în mentenanța utilajelor de precizie din cadrul unuia din marii coloși industriali, cu peste 7.000 de angajați.

    În dialogul purtat cu Agrointeligența – AGROINTEL.RO, specialistul a ținut să puncteze câteva sfaturi de natură utilitară pentru fermieri, ca aceștia să evite greșeli aparent minore, dar care pot avea un impact major asupra funcționării la parametri optimi a parcului de utilaje și echipamente agricole în campanie.

    ”Consider că un profesionist știe cum să-și mențină utilajul în parametrii normali de funcționare. Mi-a plăcut întotdeauna ca o intervenție mecanică să fie de calitate. Asta pentru că, în principiu, e mai ieftin să lucrez 10 ore în atelier, decât o oră pe câmp, deoarece acele 10 ore le faci în extra campanie, lejer, în atelier, nu sub dogoarea soarelui. Lucrezi, gândești la ceea ce repari, observi și posibile defecțiuni viitoare, pe când în campanie ești contracronometru, nu mai ai timp să gândești la detalii. Din acest motiv, este foarte importantă conservarea utilajelor pe timpul iernii și verificarea stării tehnice generale a acestora. Astfel, eviți total sau limitezi intervențiile în câmp, în perioada campaniei”, afirmă consilierul tehnic.

    Expertul a obervat că, în general există o diferență între maniera de manipulare a utilajelor între fermier și salariat, care lasă o amprentă puternică asupra volumului și frecvenței intervențiilor mecanice.

    Ioan Ștefan Drienovski recomandă gresarea utilajelor agricole

    Un tractor se curăță în mod diferit față de o combină, însă toate utilajele au nevoie de gresare

    Umiditatea este factorul principal care duce la deteriorarea utilajelor agricole, motiv pentru care se recomandă atenție la locurile care permit accesul apei. Tractoarele au mai puține componente care riscă să ruginească în cazul curățării cu jet de apă, comparativ cu combina. Recomandarea consilierului tehnic Zetor este ca în cazul combinelor, să fie folosit jet de aer sub presiune, iar la tractoare spălarea cu apă.

    ”La început nu m-am gândit că am nevoie de o conservare de calitate a utilajelor mele. Prin anii ‘93-‘94, atunci când am fost să cumpărăm o combină din Germania, fiind murdară, l-am rugat pe vânzătorul neamț să pornească aparatul de spălat cu presiune, să o curăț. În acel moment, neamțul mi-a spus pe un ton ferm: «Combina asta are peste 15 ani și n-a fost spălată niciodată. Să nu îndrăznești s-o speli!». Observând uimirea de pe chipul meu, a realizat că nu știu motivul și, pe un ton blând, didactic, mi-a explicat că oricâtă grijă aș avea, apa va pătrunde la rulmenți, ceea ce va provoca probleme tehnice în viitor: «Ca să cureți combina folosești mătura, apoi compresorul de aer, după care parchezi utilajul sub acoperiș. Poți spăla doar roțile, capotajele, cabina și eventual spatiul din jurul motorului». Totodată, a insistat să curăț temeinic toată combina, pentru că praful care rămâne pe ea, va absorbi umezeală atunci când vine toamna ploioasă, iar în locurile unde se îmbină tablele, va apărea rugina. Și mi-a recomandat să ung coasa cu ulei. Asta mi-a plăcut. De atunci și până în ziua de azi, eu evit pe cât posibil spălarea combinelor și a semănătorilor. Spăl tractorul, îndeosebi după împrăștierea îngrășămintelor chimice, că n-am încotro. Asta, pe de o parte fiindcă tractorul nu are atâtea îmbinări de tablă și nici rulmenți în exterior, în care să poată pătrunde apa. Dacă la tractor nu e o problemă să-l speli, la o combină este foarte important să efectuezi o curățare uscată, cu jet de aer sub presiune.

    Însă la toate utilajele care sunt spălate cu jet de apă sub presiune, trebuie acordată atenție în ce direcție este îndreptat jetul: niciodată de-a lungul tijei pistonului spre cilindru, pentru că există riscul ca apa să pătrundă în cilindru pe sub manșetă și se amestece cu uleiul. Conservarea unui tractor este similară unui autoturism. La tractor sunt doar câteva locuri unde trebuie atenție sporită, să nu pătrundă apa: manșetele tijelor pistonelor de la mecanismul ridicător în trei puncte, precum și cele ale direcției hidrostatice. După spălare, tractorul trebuie lăsat să se usuce, preferabil la soare, sau sub un șopron ventilat, după care se recomandă gresarea. Locurile de gresare sunt prezentate pe planșa de gresare din manualul de operare al fiecărui utilaj. Referitor la locul de parcare peste iarnă, noi, dacă nu am avea spații suficient de încăpătoare pentru întreaga flotă de mașini și echipamente agricole, am lăsa afară mai degrabă tractorul, decât semănătoarea, pentru că acesta, prin construcție, prezintă un risc mai scăzut. În schimb celelalte utilaje, precum combina, mașina de împrăștiat îngrășăminte, mașina de erbicidat, au foarte multe componente care sunt supuse coroziunii. În al doilea rând, o semănătoare se folosește timp de două-trei săptămâni pe an și atunci e normal să fie păstrată sub șopron, decât să-i tot schimbi locul prin curte, sau să o invadeze buruienile, dacă-i parcată la gardul fermei”, precizează consultantul tehnic Zetor.

    Totodată, specialistul sfătuiește fermierii să efectueze operatiuni de conservare si la celelalte utilaje: ”Ideal ar fi ca după fiecare campanie, sau înainte de stocare, după ce am curățat utilajele, să vopsim locurile în care, prin zgâriere sau lovire, a fost afectat stratul protector de vopsea. De asemenea, toate suprafețele ce intră în contact cu solul sau cu materia organică, să fie unse cu vaselină, indiferent dacă sunt stocate sub acoperiș sau sub cerul liber. Mă refer, de exemplu, la brăzdarele, cormanele, antetrupițele plugului, la organele active ale semănătorii, discurile grapei cu discuri, aparatul de tăiere al combinei etc. Dacă plugul rămâne sub cerul liber, neapărat organele active trebuie protejate cu un strat de vaselină, în caz contrar ele vor rugini. Dacă am la dispoziție un teren nisipos, acea rugină se îndepărtează relativ ușor, însă în cazul unui teren argilos și umed, pământul se va lipi de cormană și până aceasta se lustruiește, voi consuma motorină care ajunge să valoreze de 10-20 de ori mai mult ca vaselina și manopera consumate pentru protejarea acestor suprafețe. Chiar și calitatea lucrării diferă foarte mult: un plug cu cormanele ruginite nu întoarce frumos brazda. E ca și cum v-ați pune să tăiați pâinea cu un cuțit tocit”.

    Specialistul a mai menționat și verificarea sistemului de răcire: “Chiar dacă producătorii recomandă schimbarea antigelului la un interval de 2 ani, noi l-am menținut și 4-5 ani, dar în fiecare an am verificat nivelul si punctul de îngheț. Niciodată nu am utilizat apă ca lichid de răcire, aceasta nu asigură o lubrifiere corespunzătoare și se distruge presetupa pompei”.

    Potrivit specialistului Drienovski, la mașinile de erbicidat se verifică golirea completă a rezervorului, a conductelor, furtunurilor, dar mai ales a pompei: ”Se suflă cu aer furtunurile și se scot dopurile de golire a soluțiilor din pompă. Este binecunoscut faptul că îngrășămintele chimice sunt foarte corozive. Curățirea și conservarea mașinilor de împrăștiat nu sunt operații specifice stocării acestora pe perioada iernii, ci trebuie efectuate întotdeauna imediat după terminarea lucrului”.

    Șoriceii „iubesc” să roadă cam tot ce se poate roade, mai ales fire de instalație electrică

    Un alt pericol pentru integritatea parcul de utilaje agricole îl constituie rozătoarele. Problema cu această plăcere nevinovată a minusculului animăluț, e că poate trage pe dreapta chiar și un monstru de multe sute de cai putere. Specialistul are însă un sfat și în această privință, pentru a minimiza riscul compromiterii instalației electrice a utilajelor: ”Din experiența mea de până acum, șoarecilor le place să roadă firele din spațiile închise. Din acest motiv, de câțiva ani lăsăm deschise toate capacele din zonele unde se află mănunchiuri de fire și amplasăm în zonă capcane cu lipici. În afară de fire roase, pot apărea pagube și la alte componente, cum ar fi, spre exemplu, dozatorul de semințe al semănătorii pneumatice de păioase. Ultimul este semănat grâul, iar cele câteva boabe rămase în dozator, ademenesc șoarecii, care vor roade plasticul clapetelor și paleților rotorului din interiorul dozatorului. Din acest motiv, dozatorul se va sufla temeinic cu aer, pentru eliminarea boabelor rămase, capacul de vizitare trebuie deschis și amplasate capcane cu lipici în zonă”.

    Cum se poate încetini îmbătrânirea anvelopelor

    Cauciucul îmbătrânește în timp. Cum anvelopele de utilaje agricole costă ”o avere” bucata, specialistul prezintă o metodă de întârziere a apariției micro-fisurilor în anvelope, care apar cu predilecție în zonele supuse deformării pentru perioade lungi.

    ”Se recomandă ridicarea utilajului de pe sol și așezarea acestuia pe capre, astfel încât roțile să fie suspendate pe perioada neutilizării. Dacă nu există această posibilitate, măcar o dată pe lună, utilajul trebuie mișcat, pentru a schimba zona de contact a anvelopei cu solul, aceasta fiind expusă apariției crăpăturilor. Noi suspendăm semănătorile, dar combinele și remorcile nu, doar le mișcăm. Acest lucru nu este necesar la tractoarele cu care îți faci lucrările periodice, ci doar cu utilajele folosite sezonier”, punctează Drienovski.

    Bateriile de pe utilajele agricole trebuie fie duse la căldură peste iarnă, fie rotite între utilaje

    Un detaliu ce nu trebuie neglijat pe timpul sezonului rece este păstrarea bateriilor. Acestea sunt sensibile la frig și la neutilizare, avertizează consilierul tehnic al Zetor.

    ”N-are rost să stea bateria pe un utilaj neutilizat, deoarece se distruge. Depozităm bateriile într-un loc ventilat, ferit de îngheț. O dată pe lună, cel mult la două luni, trebuie conectată la redresor. Fiindcă noi avem în parc mai multe utilaje, practicăm și altă metodă: rotim bateriile între ele, ca niciuna să nu stea neutilizată. Bateria, dacă este inactivă, se depreciază mult mai repede ca una activă”, punctează Ioan Ștefan Drienovski.

    Ioan Ștefan Drienovski este pasionat de mecanică

    Mecanica, o pasiune pe viață

    La cei 64 de ani împliniți, Ioan Ștefan Drienovski încă din adolescență este în contact cu diferite utilaje. Întâi într-un liceu cu profil industrial și cu stagii de practică la întreprinderi din Arad și București, mai apoi în Întreprinderea de Strunguri Arad și ca student politehnist, unde a fost membru al unei echipe ce asigura mentenanța a câteva sute de echipamente mecanice de înaltă precizie, unele autohtone, altele importate din URSS, Germania, Elveția, Japonia, Cehoslovacia.

    După Revoluția din ‘89, când s-au retrocedat terenurile familiei extinse, a migrat înspre agricultură și a avut primul contact cu lumea utilajelor agricole. A constatat că mecanica e o mare familie, că există similitudine între unghiurile cuțitului de strung și cele ale plugului, între distribuția de sămânță în sol și divizarea unei roți dințate, între aplicarea de tratamente lichide și vopsirea pieselor mecanice. De aici, până la pasiunea pentru mecanica agricolă, n-a mai fost decât un pas, în prezent, specialistul având acumulată o expertiză de peste patru decenii în domeniu.

    Deși Drienovski e recunoscut drept unul dintre specialiștii experimentați, susține că există mulți profesioniști mai buni. ”Eu sunt mecanic. Eu potrivesc metalul și piesele, nu vorbele. Însă alții le potrivesc și mai bine. Cea mai mare realizare profesionala din viața mea este că, în prezent, fiul meu «mă bate la meserie». E un inginer mecanic fantastic. De mic copil, înainte de a merge la școală, a fost cu mine în atelier. La început îl rugam să-mi dea la mână cheia de 13, ori pe cea de 17, că, de regulă, așa încep copiii. În scurt timp am început să-i explic cum funcționează anumite mecanisme, rolul fiecărei componente într-un ansamblu, tipurile de material și caracteristicile generale ale acestora. La ora actuală, fiul meu mă depășește în plan profesional”, se mândrește cu cea mai mare realizare a sa, consultantul tehnic al firmei Zetor.


    Te-ar mai putea interesa

    Anunț pentru fermieri: Astăzi s-a făcut plata pentru subvenția de 100 euro la hectar! Ce se pune în gropi la plantarea răsadurilor de castraveți Încrețirea sau răsucirea frunzelor la ardei. Cauze, remedii

    Ultimele știri

    Ministrul Agriculturii: Vom aloca sumele necesare pentru despăgubiri în zonele afectate de secetă Florin Barbu: România poate obține 30 de milioane de tone de porumb pe an după reabilitarea sistemului de irigații Micii fermieri din Olt și-au făcut o moară cu pietre ce produce făină integrală de grâu și secară