• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ing. Ionuț Mortu, cucerit de soiul de grâu PG 102. Tehnologia de fermă pentru o producție de 9 tone/ha

    Angelica Lefter -

    Inginerul Ionuț Mortu mizează în acest an pe soiul de grâu PG 102 pe care îl are nu doar în cultură comercială, ci și în lot semincer. Potrivit inginerului agronom, acest soi de grâu reușește în fiecare an să îi ofere producțiile pe care le țintește printr-o tehnologie atent calculată.

    În județul Brăila, în ferma Agroindustriala Rîmnicelu, inginerul agronom Ionuț Mortu administrează culturile înființate pe o suprafață de peste 5.000 de hectare. Specialistul se bazează în fiecare an pe soiurile românești de grâu, iar preferatul lui este PG 102 care, în acest an, a reușit să îl surprindă încă din primăvară.

    La final de martie, Ionuț Mortu a făcut o evaluare a culturii de grâu PG 102 chiar cu Stelian Fuia, fondatorul companiei Soytek care deține acest soi de păioase. La acel moment, inginerul Ionuț Mortu a mărturisit că, la ieșirea din primăvară, PG 102 l-a surprins pentru că, dacă inițial nu arăta la fel de bine ca Glosa, soiul deținut de Peteka a recuperat rapid și l-a depășit pe cel de la Fundulea.

    ”În 29 de ani de experiență nu am întâlnit doi ani la fel și asta datorită mai multor factori și din punct de vedere meteo-climatic, din punct de vedere al hibrizilor care în atâția ani au evoluat și asta este un lucru extraordinar. Trebuie să fim tot timpul deschiși la nou, să adaptăm tot timpul, să testăm în primul rând și să adaptăm în fermele noastre hibrizii și soiurile – atât soiurile la păioase și vorbim nu numai de soiurile românești, dar în primul rând de soiurile românești, cât și de hibrizi la porumb, hibrizi de rapiță. Tot timpul trebuie să fim din punct de vedere agronomic și tehnic deschiși la toate inovațiile care apar, să le testăm și să le implementăm în fermele noastre”, consideră Ionuț Mortu.

    PG 102 – majoritar în fermă

    Despre soiul PG 102, inginerul Ionuț Mortu a spus că ocupă 60% din suprafața cultivată cu grâu în terenurile fermei. În opinia agronomului, este un soi valoros, rezistent la boli, care are cea mai mare stabilitate la acest moment.

    ”Până acum a fost în anii din urmă în teste, s-a aclimatizat la noi, iar acum aș putea spune și în următorii 10 ani, acest soi este în vârf de producție, cred că are cea mai mare stabilitate în momentul acesta ca și soi, este cel mai rezistent la boli, din punctul nostru de vedere. Are acel pai cu ceva pruină pe el și puțin cerat, iar bolile nu se atașează de frunzele și de tulpina acestui soi de grâu. Din punctul meu de vedere, ca și productivitate este în primele trei soiuri de grâu atât românești cât și străine, din tot ce se găsește pe piață. Nu în ultimul rând, avem calitatea grâului de panificație, cu proteină ridicată, peste 13% proteină, cu gluten de 28, am avut și gluten de 32, și toți indicii pe care cumpărătorii îi caută, iar grâul PG 102 a răspuns până acum la toate cerințele grâului de panificație”, a apreciat Ionuț Mortu.

    Pregătirea solului pentru semănatul grâului

    În privința tehnologiei la lotul semincer de grâu PG 102, ing. Ionuț Mortu a semănat 400 de boabe germinabile la hectar, adică o cantitate de 157 de kilograme de sămânță. Distanța dintre rânduri a fost de 25 de centimetri.

    Pregătirea solului pentru însămânțare trebuie să se realizeze cu cel puțin două săptămâni înainte de a începe semănatul, a spus specialistul.

    ”Soiul PG 102 nu are o tehnologie de înființare specială față de alte culturi de grâu, este el special din punctul meu de vedere, dar tehnologia este aceeași ca la toate celelalte soiuri. Anul agricol, din punctul meu de vedere începe cu recoltarea culturii premergătoare pentru că și aici trebuie să avem în vedere modul cum împrăștiem resturile vegetale și modul cum pregătim solul pentru a introduce sămânța în pământ, pentru a semăna cultura de grâu. Nu folosesc pregătirea patului germinativ pentru că vreau să precizez că în fermele noastre folosim tehnologia minimum-till. Nu înseamnă doar fără arătură, ci și încorporarea resturilor vegetale de la cultura premergătoare, printr-o trecere cu grapa cu discul, este vorba de Joker în cazul nostru, maxim două treceri înainte de semănat. Aceste două treceri este bine să se realizeze cu cel puțin două săptămâni înainte de semănat, pentru a se așeza solul, pentru a avea buruienile răsărite și eventual samulastră de cultura premergătoare, rapiță poate să fie, dacă vine grâul în monocultură, samulastra de grâu”, a menționat inginerul Ionuț Mortu.

    În ferma Agroindustriala Rîmnicelu se face o erbicidare preemergentă cu glifosat pentru combaterea buruienilor. ”Este nevoie să fie pregătit înainte cu două săptămâni pentru a avea o răsărire fără eventuale buruieni, eventuală samulastră de la cultura premergătoare și urmează erbicidarea preemergentă cu glifosat, care este o substanță activă. Ea se comercializează în mai multe substanțe comerciale, este bine cât mai avem și cât UE ne mai lasă acest erbicid total, să profităm de el pentru a reduce încărcătura de buruieni din solul nostru. Îmi pare rău să spun, dar România este țara buruienilor, cât avem culturi trebuie să combatem buruienile”, a explicat inginerul Ionuț Mortu.

    La PG 102, semănatul se face cu o cantitate mai mică de sămânță

    Inginerul Ionuț Mortu a explicat că pentru soiul de grâu PG 102, predominant în fermă, sunt suficiente la semănat 400-420 de boabe, altfel densitatea ar fi prea mare. Mai mult, odată cu semănatul se face și prima fertilizare.

    ”La PG 102, 400-420 de boabe este bine să nu semănăm mai mult pentru că vom avea densitate foarte mare, acei frați nu vor avea spice sau vor avea spice foarte mici, ei vor consuma atât apă cât și fertilizant, desimea de cele mai multe ori produce și boli care nu se pot combate așa cum trebuie. Odată cu semănatul fertilizăm, nu înainte, cu mașina de administrat îngrășământ, fertilizăm cu semănătoarea – starter, pentru ca viitoarea plantă, odată formată și odată ce și-a format sistemul radicular, să prindă îngrășământ fertilizant să poată avea un start bun. Ce fertilizant folosim, că e foarte important: din toată experiența și din toate testele mele, cel mai bun fertilizant este fertilizantul cu toate cele trei macroelemente, NPK – azot, fosfor, potasiu. Este foarte important ca fosforul din acest îngrășământ complex, îngrășământul starter, să fie cel puțin dublu față de azot și față de postasiu. (…) Noi am folosit 15-40-10, pe acesta l-am găsit pe piață, un îngrășământ complex, cu solubilitate mare, care ne-a satisfăcut, și am redus norma de fertilizant la 200 de kilograme la hectar. Asta s-a aplicat odată cu semănatul, ca și fertilizant”, a menționat ing. Ionuț Mortu.

    Nouă soiuri de grâu de la Peteka, testate în condiții de fermă

    Administratorul terenurilor lucrate de ferma Agroindistriala Rîmnicelu a dat asigurări că pe viitor soiurile românești cultivate pentru testare vor fi mai numeroase. ”Noi testăm de la compania Soytek nouă soiuri, este sămânța amelioratorului, dânșii le au în testare și probabil vor fi omologate o parte din ele anul acesta, o parte vor fi scoase, care nu corespund, iar o parte vor mai rămâne pentru anul viitor și anii viitori în testare. Cercetătorii de la Soytek m-au uimit, am admirat cum lucrează și ce poate ieși din munca lor, ce soiuri poate avea România pe viitor atât ca productivitate cât și ca rezistență la boli, la cădere și nu în ultimul rând o să le vedem ca parametri pentru grâul panificabil sau grâul de furaj, să vedem pe viitor ce calitate a grâului ne vor da aceste soiuri de la Soytek”, a mai spus agronomul din Brăila.

    Tratamente de toamnă la grâul PG 102

    Inginerul Ionuț Mortu a apreciat că până la iernare, dacă există samulastră, cultura se erbicidează, iar pentru siguranță, o altă lucrare este aplicarea unui fungicid și a unui regulator de creștere, tratamente care se fac în toamnă.

    ”Până la iernare, dacă avem buruieni de la planta premergătoare, dacă avem rapiță și ne-a ieșit samulsatra de rapiță în lanul de grâu, nu putem lăsa rapița acolo, pentru că ea rezistă și peste iarnă și alte buruieni și sigur că erbicidăm pe vegetație. O altă lucrare, dacă se îmbolnăvește, avem nevoie și de un fungicid, dacă toamna este lungă riscăm ca numite boli să-și facă de cap prin lanurile noastre. Dacă este foarte dezvoltat, odată cu fungicidul, ne orientăm și la un regulator de creștere, că nu trebuie să-l lăsăm să crească nici prea înalt, dacă va fi de talie mare există riscul să nu existe așa de bine la temperaturile scăzute. Este bine de precizat că toate aceste tratamente care se fac în toamnă trebuie făcute cu urmărirea prognozei, după ce le-am aplicat, în următoarele trei zile trebuie să nu avem temperaturi sub 0 grade Ceslius, pentru că atunci se va produce o fitotoxicitate. Substanța activă, indiferent, din erbicid, din orice, intră în structura plantei. Dacă avem temperaturi sub 0 grade substanța din pesticid se va bloca la nivel de țesut al plantei și va face mai mult rău culturii, nu metabolizează, se produce această fitotoxicitate de care vă spuneam”, a opinat specialistul.

    Fertilizare la grâu în trei fracții. Calendar și doze

    Primăvara timpuriu, la grâu se va aplica fertilizant. Fertilizarea cu azotoase va fi făcută în trei fracții, a explicat inginerul, care a accentuat că, dacă vremea permite, lucrările pot începe după 1 martie.

    ”Prima verigă din tehnologie pe care o aplicăm primăvara este fertilizatul timpuriu. UE ne impune, și probabil bine face, să nu intrăm până la 1 martie în zona noastră, în Bărăgan, cu îngrășământ pe niciun fel de cultură, în cazul nostru pe grâu. Fertilizarea la noi cu azotoase se face în trei fracții, cum a fost anul acesta aplicarea fertilizantului pe bază de zot. Aici noi am folosit uree, în prima fracție, la 1 martie, în cantitate comercială 140 de kilograme. Trebuie să avem în vedere să nu fie substanța activă din azot, indiferent că aplicăm uree, că aplicăm azotat de amoniu, nu trebuie să fie în primă fază mai puțin de 60 de kilograme de substanță activă pe hectar, noi am aplicat 140 de kilograme de uree. La azotatul de amoniu trebuie să mergi la 180 de kilograme cel puțin pentru că are mai puțină substanță activă decât ureea. După prima fracție cu fertilizant, planta a intrat în vegetație, lucrează dacă se încălzește și avem temperaturi mai ridicate mai devreme, ea începe să lucreze din timp, urmărim dăunătorii care apar primăvara devreme și bineînțeles stadiul lui de dezvoltare. Noi, ce am făcut anul acesta, 2023 în primăvară, primul tratament am aplicat mai mult preventiv, nu aveam boli, dar nu am putut aștepta, am aplicat un fungicid, Zantara. Este un fungicid foarte bun. Mulți dintre fermieri îl folosesc la T2, eu l-am preferat la T1 pentru că are ca și acoperire de timp 28 de zile, față de alte fungicide care au ca și acoperite 21 de zile. Tratamentul acesta cu fungicid l-am completat cu insecticid pentru că aveam afide, culmea, primăvara devreme. Ca să putem combate dăunătorii din grâu și pe lângă fungicid, insecticid, am aplicat și regulatorul de creștere, în cazul nostru Optimus, 0,4 litri pe hectar, pentru că grâul nostru era destul de dezvoltat. Regulatorul ce face? Regulatorul nu doar scurtează distanța dintre internodii și face paiul mai viguros și îl îngroașă, va avea o circulație mult mai bună, dar acest regulator acționează și asupra sistemului radicular, îl dezvoltă mai bine și îl face să preia mai bine nutrienții din sol. Nu poți vorbi de producții peste 7 tone, dacă nu aplici un regulator de creștere”, a spus inginerul Ionuț Mortu.

    A doua fracție de fertilizant a fost aplicată la trei săptămâni după prima, adică între 21 și 25 martie, a menționat agricultorul.

    ”Noi a doua fracție de azotoase am aplicat-o cu azot lichid, cu UAN, 100 de litri de UAN. O fermă care se respectă trebuie să aibă cartarea solului și o să aplice îngrășământul cu rată variabilă, unde în urma cartării solului îți rezultă exces și deficit de azot. A urmat erbicidatul –  noi am folosit cel mai bun erbicid din piață, Omnera, el se aplică între 0,7 și 1 litru la hectar, noi am aplicat 0,8. Nu mai este niciun fel de buruiană din toată gama de buruieni din cultura de grâu. Din nou am folosit și un insecticid și biostimulator, Terra-Sorb Complex”, a spus administratorul de fermă.

    Și ultima fracție de azot a venit să completeze celelalte două etape. În această etapă se aplică de obicei în fermă și un ultim tratament de combatere a bolilor și dăunătorilor.

    ”În mod normal trebuia să venim cu UAN, dar pentru că era mult mai scump decât azotatul de amoniu, am cumpărat azotat de amoniu, erau și ceva precipitații, și am aplicat 80 de kilograme de azotat de amoniu la hectar, ultima fracție la fertilizat. A urmat și T2, am folosit un produs de la Bayer, Falcon Pro, și un îngrășământ foliar extra. Nu aveam grâul bolnav, dar nu ne permiteam să-l lăsăm fără tratamentul trei, și am aplicat și ultimul tratament unde am avut în vedere combaterea bolilor spicului și adulții de ploșnița cerealelor Eurygaster, pentru că acești dăunători produce un prag destul de mare de dăunare dacă este lăsat de capul ei și nu o combatem. Am folosit un produs Bayer, Nativo Pro și Kaiso Sorbie ca și insecticid. Trebuie să spun că 700 de hectare am avut amenajat la irigat și acestea au primit și două norme de apă a câte 500 de metri cubi pe hectar, deci total 1.000 de metri cubi pe hectar de apă din irigat. Urmează acum recoltatul, depozitatul și selectatul grâului lot semincer. Cam aceasta este tehnologia în mare la cultura de grâu”, a specificat inginerul Ionuț Mortu.

    Sămânța produsă la ferma Agroindistriala Rîmnicelu este comercializată

    La ferma Agroindistriala Rîmnicelu există și loturi semincere, așa cum inginerul Ionuț Mortu a menționat. Acestea sunt tratate cu atenție de către specialiști, iar cea mai mare parte din producție este comercializată.

    ”În fermele noastre producem și grâu de sămânță, avem și loturi semincere, nu numai PG 102, avem și alte soiuri, dar probabil cea mai mare suprafață o ocupă acest soi. Loturilor semincere, sigur, că le dăm cea mai mare atenție, să fie purificate, să primească tratamentele, să fie curate de boli și de dăunători, tocmai pentru a nu avea o sămânță infectată pentru viitoarea producție. Avem și o stație de selectare și tratamente și atunci când primim comenzile, tot grâul va fi selectat, va fi tratat în funcție de cerințe cu fungicid sau insectofungicid și sigur că va merge la comercializare. Chimagri este distribuitor de sămânță, de pesticide, de îngrășământ, de fertilizanți, deci suntem bine organizați din toate punctele de vedere”, a opinat fermierul pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

    Producție estimată la grâul PG 102 – peste 9 tone la hectar

    Specialiștii din cadrul fermei Agroindustriala Rîmnicelu fac determinări ale producției în mod constant, iar în funcție de datele din teren, la final este stimată o productivitate anume. În acest an, inginerul agronom Ionuț Mortu estimează o cantitate de 9.600 de kilograme la hectar.

    ”Acum suntem în pline determinări, facem determinări continue la producție. Avem soiurile mai timpurii, au băgat și consistență în bob, a trecut și de faza de ceară – cel mai timpuriu soi este Glosa, dar urmează și celelalte, PG 102 urmează după Glossa. În maxim 10 zile, cred că undeva pe 29-30 iunie, suntem în probe la recoltat și cu siguranță prima decadă a lunii iulie vom fi în plin la recoltat. Ca și producție, să luăm PG 102, am semănat 420 de boabe germinabile pe metru pătrat, la această densitate cred că puteam să semănăm numai 400, dar aveam secetă destul de mare în toamnă și teama de a nu avea toate boabele germinabile și de a avea o răsărire târzie, ne-a făcut să mărim cantitatea de sămânță și am mers pe 420 de boabe germinabile. N-am vrut să riscăm să nu avem plante suficiente încât să avem o producție normală. La 420 de boabe germinabile avem aproape un frate la fiecare plantă mamă. Nu avem 840 de spice, avem între 750 și 770 de spice, dar vom merge pe 750 de spice cu un număr mediu de 40 de boabe pe spic, cu siguranță noi avem mult mai mult. Nu vreau să exagerez și voi merge la 750 de spice cu un număr de 40 de boabe, ne asigură 30.000 de boabe de grâu pe metru pătrat. Nu putem determina masa a 1.000 de boabe, MMB, dar o să luăm o referință de 40 de grame la 1.000 de boabe. Dacă înmulțim 30.000 cu 40, avem 12 tone pe hectar, dar de fiecare dată atunci când faci determinări față de ce îți dă, mai dai jos 20% și dacă dăm jos din 12.000 ne vor rămâne 9.600 de kilograme la hectar, grâu băgat în buncăr, peste 9 tone vreau eu să spun”, a conchis inginerul Ionuț Mortu, administratorul fermei Agroindustriala Rîmnicelu, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.


    Te-ar mai putea interesa

    Cod portocaliu de vijelii puternice, grindină și ploi torențiale în jumătate de ţară. Județe sub alertă! Țara, împărțită între caniculă și furtuni. 12 județe sub alertă de vijelii și grindină Grindina a făcut prăpăd! Culturi puse la pământ și case distruse. ”Era cât oul de găină”

    Ultimele știri

    Froo, lanțul polonez de supermarketuri s-a lansat în România. Ce relație va avea cu fermierii români Fermieri, mare atenție! Noi limite la micotoxine intră în vigoare de la 1 iulie Bursa cerealelor – fluctuații la prețul grâului. De la creștere spectaculoasă la stabilizare