Impactul social al Lanțului Scurt Alimentar
Tiberiu Mitrea – Agrointeligența
Lanțurile scurte alimentare afectează societatea în ansamblul ei prin numeroase beneficii, cum ar fi economice, sociale și de mediu. UK Soil Association asociază controlul local sau regional al unei activități economice sau fizice cu capacitatea de a aduce beneficii prin definirea lanțului scurt alimentar. În definiție, termenul de local nu este atribuit unei scări specifice, mai degrabă se referă la un control economic al activității care se desfășoară la nivel local, astfel aducând o serie de beneficii. Sistemele locale alimentare sunt strâns legate de cooperare, echitabilitate și comportament etic.
Resursele naturale, tradițiile, comunitățile și economiile locale sunt prezervate datorită lanțurilor scurte alimentare, fiind în opoziție cu sistemele agricole globale. Acest tip de discurs critică sistemele globale și tendința de a concentra toată producția în mâinile marilor corporații în detrimentul comunităților mai mici.
Termenului de local îi sunt atribuite un set de valori, precum dezvoltare endogenă, comerț etic, tratament echitabil al muncitorilor, incluziune socială, dezvoltare durabilă a mediului. Fundația pentru Inițiative Alimentare Locale (Foundation for Local Food Initiatives (2003) Flair Report 2003: The development of the local food sector from 2000 to 2003, Bristol) a prezentat impactul sectorului alimentar local asupra dezvoltării durabile utilizând cinci puncte cheie:
- Capitalul uman: generarea de locuri de muncă la nivel local, încurajarea transferului de cunoștințe între generații;
- Capitalul financiar: sprijinirea serviciilor locale și a furnizorilor prin acumularea de bani la nivelul economiei locale;
- Capitalul social: îmbunătățirea dietei și a sănătății prin accesul la produse hrănitoare; creșterea contactului social între oameni; înțelegerea legăturilor directe între hrană, mediu și sănătate; oportunitatea de implicare în comunitate;
- Capitalul fizic: sprijinirea magazinelor și piețelor locale;
- Capitalul natural: încurajarea fermierilor de a adopta sisteme de producție mai prietenoase cu mediul; reducerea numărului de km ai hranei; consolidarea sistemelor tradiționale agricole de care beneficiază mediul și se conservă aerul, solul și apa, incluzând reducerea poluării și a risipei.
Impactul social al Lanțurilor Logistice Alimentare Scurte
Impactul social al LLAS este descris deseori printr-o serie de termeni și concepte, cum ar fi încrederea, respectul, proximitatea socială etc pentru a putea defini relațiile sociale care se formează în cadrul acestor LLAS-uri. Din cercetările anterioare, cele mai semnificative concepte care formează impactul social prin dovezi calitative sunt:
- Interacțiunea / conexiunea (între producător și consumator final)
- Sentimentul de a face parte dintr-o comunitate
- Amplificarea cunoștințelor / Schimbare de comportament
Interacțiunea socială, încrederea și integrarea socială
LLAS-urile se bazează pe transparență, încrederea fiind o componentă de bază. Construirea de relații între producător și consumatorul final sunt esențiale și oferă o experiență unică. Metodele de producție sunt explicate consumatorului final, acestuia crescându-i gradul de încredere a produselor cumpărate. În diverse studii (Kirwan, 2004) , încrederea a fost examinată și s-a descoperit că aceasta este construită prin vânzarea directă, față în față. De asemenea, încrederea “nu se referă la produsul agricol, ci la noțiunea de încredere că poate conta pe metodele de producție ale fermierului, iar daca ceva nu este în regulă îl poate trage la răspundere” (Hendrickson and Heffernan (2002: 363) examined the Kansas City Food Circle (USA) . Încrederea pornește de la producător (încrederea că produce mâncare sănătoasă care este cumpărată de oameni cunoscuți).
Sentimentul de a face parte dintr-o comunitate
Aproximativ toate LLAS-urile încearcă să construiască în jurul lor comunități și relații puternice bazate pe diete sănătoase. Sistemele alternative de lanțuri alimentare pot regenera relațiile dintre producători decuplând relațiile politice și prin integrarea de activități la nivel personal, în favoarea cooperării spre inovare. LLAS-urile schimbă mentalități, pentru că doar prin cooperare, care este un element fundamental în dezvoltarea LLAS-urilor, se pot recunoaște și atinge beneficiile care apar din aceste activități.
Amplificarea cunoștințelor / Schimbare de comportament
Rezultatul participării într-un sistem de LLAS este încorporarea de informații referitoare la hrană și metode de producție. O astfel de creștere a informației poate duce la schimbarea stilului de viață. Într-un studiu recent a unei scheme de Agricultură Susținută de Comunitate în Anglia, s-a descoperit ca 70% din membrii și-au schimbat stilul de a mânca și de a găti. În principal, au început să folosească mai multe produse locale, de sezon și sănătoase.
Tiberiu Mitrea este inginer agronom, mic producător în județul Sibiu, pasionat de inovație în agricultură având prima fermă din România care s-a folosit de rețelele sociale pentru a prelua comenzi și a livra lapte (2012). Implicat în comunitate, militează pentru o agricultură transparentă, lanțuri scurte alimentare și achiziții personalizate.
