Plantația de cătină a lui Horia Bucin a luat ființă în trei zile și trei nopți

Ionel Văduva - 25 octombrie 2020 14:04

10 POZE
VEZI GALERIA

Agricultura este floare la ureche pentru unii tineri, atunci când dispun de resursele financiare pentru a dezvolta o afacere de succes în acest domeniu. Este și situația fericită a lui Horia Bucin din Reghin, județul Mureș.

De ani de zile, în mintea tânărului antreprenor din zona producției de mobilă încolțise ideea defrișării vechii plantații de meri aflată în proprietatea familiei, în zona Dedrad-Batoș, și înființarea unei noi culturi. De la idee la practică nu a fost un drum prea lung.

Cum orice antreprenor care se respectă, dorește să se documenteze cât mai bine cu privire la investițiile de viitor, Horia s-a informat foarte bine și a ajuns la concluzia că arbuștii de cătină și fructele lor minune reprezintă soluția.

„Aveam deja în proprietate o livadă de meri de aproximativ 30 de hectare, doar că era îmbătrânită, era nelucrată de mai mult timp. Fostul CAP s-a dezmembrat, fiecare a luat ce-a putut, ce n-a putut s-a deteriorat în ultimul hal. Singura soluție era să defrișăm și să replantăm ceva. Am defrișat mai mult de 30 de hectare de plantație de măr, iar pe 25,58 hectare am plantat cătină. (…) În principiu, cam asta a fost gândirea, să pun ceva de care să mă pot ocupa pe lângă industria în care activez. (…) Eu provin din cu totul alt domeniu de afaceri. Noi ne ocupăm cu mobila, ca familie. (…) Majoritatea investitorilor sau micilor agricultori, așa cum suntem noi numiți, nu mai venim din profesii asociate, ci din mobilă, IT, te miri ce afaceri. O facem de plăcere și ne gândim la ceva inovativ. Nu m-aș mai duce pe livada clasică de măr, de cireș, unde este bătaie de cap, non-stop ai de lucru foarte mult și multe chimicale de folosit, ceea ce eu nu vreau. Eu îmi doresc ceva ecologic, frumos, curat, fără bătăi de cap”, a declarat pentru Agrointeligența, Horia Bucin.

Pregătirea fermei de cătină l-a costat zeci de mii de euro

La momentul demarării lucrărilor de înființare a plantației, viitorul fermier avea deja certitudinea că va pune mâna pe fonduri FEADR, în condițiile în care în 3 mai 2017 depusese deja la OJFIR cererea de finanțare pentru crearea unei noi capacități de producție eficiente și competitive în domeniul producției de cătină, prin înființarea unei plantații în sistem super-intensiv, ecologic și dotarea corespunzătoare a acestei ferme în scopul modernizării acesteia, iar la 11 mai 2018 se semna deja contractul.

Chiar și cu hârtia în mână, Horia Bucin a pornit cu bani proprii defrișările și reterasarea, iar abia în noiembrie 2018 a demarat plantarea efectivă a cătinei, atunci când investiția prin PNDR 2020, sM 4.1, era deja securizată. Pentru lucrările de bază, el deja cheltuise aproape 40.000 de euro din bani personali.

La fel și cu materialul săditor. Din 2017 el plătise ca avans peste 35% dintr-o sumă de peste 100.000 de euro către un furnizor din Arad, de la care a cumpărat puieții-femelă și masculul polenizator.

„Am pornit cu proiectul PNDR de la plantare în sus. Defrișatul, nivelatul, pregătirea terenului (nivelarea teraselor) le-am susținut financiar eu, cu o investiție personală de peste 30.000 – 40.000 euro. Efectiv, pe 14 ha s-a tot plimbat un buldozer cu lamă de patru metri în sus și-n jos până am nivelat totul. Ca un teren de fotbal l-am făcut. Orice ar fi, mi-am zis la început, eu fac investiția. Dacă o pot face cu AFIR, cu fonduri pentru dezvoltare rurală, bine. Dacă nu, o facă fără și o fac mai ușor. Nu mă arunc așa de tare cu utilaje, deodată cu toate. Orice ar fi fost, eu plătisem deja materialul săditor la furnizor, Alexandru Vulpe din Arad, adică peste 100.000 de euro. Nu am dat de la început toți banii, ci doar 35-40%, în anul 2017. Am achiziționat puieții-femelă, de fruct, Mara și Clara, respectiv masculul polenizator Andros. Pentru că făceam investiții cu fonduri europene, practic îmi trebuia ca tot materialul săditor să fie certificat, cu toate actele în regulă, certificări, acreditări, ce-mi cerea AFIR”, a mai adăugat afaceristul.

Cum să plantezi cătină pe 26 de hectare în trei zile și trei nopți

Cum anume să plantezi cătină la 1,25 metri distanță între plante pe rând, pe aproape 26 de hectare de teren aflat în zona de deal? Simplu! Iei patru oameni și te implici personal. În trei zile și trei nopți, spune Horia Bucin, treaba era gata. Are și filmări drept dovadă!

„Am plantat în trei zile și trei nopți, cu patru oameni și cu mine cinci. Eu am făcut de la A la Z tot. Nu am avut niciun inginer, nimic. Mi-a fost ușor pentru că sunt tânăr, am 36 de ani, gândesc mai modern, am intrat pe internet. Am plantat cu GPS-ul, cu o mașină de plantat de la Jidvei, de la cei care au cramele de vinuri. Am închiriat-o cu tot cu oameni și în trei zile și trei nopți s-a terminat lucrarea. N-a fost o problemă pentru mine plantatul. Mi s-a părut prea ușor. Nimeni nu mă crede. Am filmarea. Aproape 100% din plante s-au prins”, a mai precizat beneficiarul de fonduri europene.

În ceea ce privește tehnologia folosită pentru a pregăti terenul înainte de plantare, Bucin a precizat că a mers pe aplicarea gunoiului de grajd, în baza unei rețete precise matematice.

El recunoaște totodată că nu s-a gândit la profit când a demarat afacerea, nu cel puțin în primii ani. Bucin admite că în cazul plantațiilor de cătină, banii încep să intre în fermă din al patrulea sau al cincilea an.

„Mie dacă mi s-a zis atâtea tone de gunoi de grajd la hectar, eu matematic atâtea tone la hectar am aplicat. Am cărat peste 1.100 de tone de gunoi de grajd de la 34 de kilometri pe raza Municipiului Reghin, de la toate fermele ecologice acreditate. Costul a fost de 35 de lei tona de gunoi de grajd, plus transportul, undeva 15-20 lei pe tonă. Niciodată n-am crezut că voi investi banii în așa ceva. Nu m-am gândit la profit în primă fază. Afacerea asta am început-o și o voi continua, cel puțin deocamdată, doar din pură pasiune. Din 2015 n-am scos nici măcar un leu din această investiție. Trebuie să treacă trei ani, astfel încât plantația de cătină să intre pe rod. Cine spune însă că în al treilea an face deja producție serioasă, nu-i chiar cinstit. Cred că prin al patrulea, al cincilea an încep producțiile serioase. Sunt încă în perioada de conversie, anul II; anul I de la plantare, anul I de la conversie. De când am început proiectul, am început și conversia. Matematic, plantația ar urma să fie pe rod de la anul. Real, eu mai pun un an, doi”, a mai afirmat Horia Bucin.

Utilaje italienești și turcești, irigații din Israel, certificare din Franța, forță de muncă din România

Chiar dacă faci bani din mobilă în țara ta natală, atunci când investești în agricultură, invariabil trebuie să bagi bani în tehnologie importată. Singurul atu îl poți avea folosind însă forță de muncă din România și te poți baza doar pe intuiția de afacerist.

„Eu fac treaba asta pentru că mă descurc din altă parte, altfel ar fi fost imposibil. Afacerea cu mobilă reprezintă zona de unde pot finanța această fermă. Dacă nu vii din altă parte cu bani, n-ai nicio șansă. Eu înțeleg. Statul român dă o subvenție, dar acea subvenție nu se ajunge, pentru că ai cheltuieli destul de mari”, a mai spus Bucin care a adăugat că pentru cele 25,58 hectare plantate cu cătină primește subvenție de circa 600 euro la hectar (cod 804, alți arbuști fructiferi – cătină, afin etc. – , schema de plată/măsura de sprijin aplicabilă culturii – SAPS M11_S1_P3, M11_S2_P3, P5.3).

Nevoia de inovare în cultura de cătină, implicit de a o utiliza prin tehnologie importată, vine odată cu problemele generate de buruieni. Când vine vorba de tăierile de primăvară, forța de muncă zilieră face față, iar restul activităților le desfășoară cu trei angajați.

„Chiar dacă nu folosești pesticide, ai probleme foarte mari cu buruienile care invadează plantele și, atunci, trebuie intervenit mecanic, cu utilaje. Aș prefera să erbicidez, să mă coste de cinci ori mai mult decât mă costă în prezent, decât să fac munca asta titanică în lupta cu buruiana, mecanic. Adică să vii cu sapa. Eu mi-am cumpărat post-proiect niște freze și discuri cu palpator. Asta pentru a evita partea de muncă umană, să se dea cu sapa între plante, să se omoare buruiana. Am un tractor la care am atașat freze speciale, de proveniență italienească, turcească; le-am încercat pe fiecare. Eu, toată livada o lucrez cu utilaje performante. Cam astea sunt pe piață, frezele cu palpator de la Rinieri, am cuțite specializate, discuri. Cu toate acestea se lucrează între plante. Șmecheria la cătină, pentru că sunt super-intensiv, planta este la 1,25 plantată între ea, vă dați seama cum trebuie să lucreze utilajul acela, să poate intra între fiecare plantă. Și așa, cu toată această tehnologie, îmburuienarea reapare după o săptămână și jumătate. Tot sezonul are trei luni. Încep lucrările dintr-un capăt al solei. Durează peste o săptămână tot procesul. Între timp, vin ploile. Când am terminat un capăt, deja începe distracția iarăși”, a precizat beneficiarul de fonduri FEADR.

Tot la capitolul tehnologie importată intră și sistemul de irigații pe care Bucin îl are de la NannDanJain. Întregul sistem de pompe, de linii de picurare, antene, calculator de irigat, filtrele de nisip, fertirigatorul, toate au costat peste 100.000 de euro, chiar dacă anul acesta Bucin a recunoscut că nu a avut nevoie de apă. El admite că nici n-a trebuit să pornească instalația de irigat controlată smart, prin telefon.

Certificarea culturii o face prin Ecocert România, la o taxă anuală de peste 2.000 de lei.

Chiar dacă, în 2020, putea recolta de pe toată suprafața „câteva biluțe de cătină”, dar s-ar fi chinuit „prea tare”, la momentul oportun, dacă producția va fi mare, o va procesa și va face ulei din ea.

„Urmează să fac și în acest caz o investiție într-o stație de procesare. Dacă ajută Dumnezeu și vor fi disponibile fonduri europene, voi apela și la acestea”, a conchis fermierul.