Cine câștigă din reducerea TVA la pâine
agrointeligenta.ro -
Guvernul vrea să reducă TVA la pâine din iulie. O măsură din care speră să câştige producătorii, consumatorii şi statul, dacă se prelungeşte taxarea inversă la cereale, iar grâul ajunge la 800 lei/tonă.
Catalogată iniţial mai mult drept o promisiune politică populistă decât o măsură benefică pentru redresarea economiei, reducerea TVA la pâine de la 24% la 9% va fi aplicată aproape cu certitudine de Guvern de la 1 iulie. Finanţele şi-au făcut deja socotelile în privinţa impactului bugetar, jucătorii din industrie încearcă să îşi facă planuri pentru sumele pe care statul le va lăsa în piaţă, iar consumatorii aşteaptă preţuri mai mici. Cât de sustenabilă se va dovedi măsura vom vedea în perioada următoare.
„Reducerea TVA la pâine se poate realiza numai dacă are loc o creștere a veniturilor bugetare, fie din îmbunătățirea colectării, fie din alte măsuri de natură fiscală. Analiza noastră prevede un impact al măsurii fiscale asupra bugetului de stat de 250 milioane de lei pentru următoarele șase luni. Deoarece nu se poate estima cât din economia gri va ieși la suprafață, am aplicat un model conservator și am calculat impactul considerând că nu se va îmbunătăți colectarea“, spune Liviu Voinea, ministru delegat pentru buget.
Producătorii din domeniu cred că măsură va intra în vigoare și că se va aplica la întregul lanț: grâu, făină, pâine, lucru subliniat și de Liviu Voinea. Traderii de cereale își doresc, la rândul lor, această măsură, care combinată cu prelungirea taxării inverse la cereale, ar putea reduce evaziunea fiscală din domeniu.
Taxarea inversă dublează reducerea TVA
Ministrul Liviu Voinea recunoaște că deși România și-a asumat faptul că nu va cere prelungirea sistemului de taxare inversă în domeniul cerealelor după data de 31 mai 2013, a cerut totuși acest lucru, dar Comisia Europeană a refuzat prelungirea.
De la traderii de cereale până la producătorii de făină și pâine și la consultanții fiscali, toți consideră că anularea regimului de taxare inversă ar reaprinde evaziunea. „De la introducerea acestei simplificări, evazioniștii au dispărut, deoarece n-a mai existat „tentația“ reprezentată de numerarul de TVA de pe lanțul de distribuție al cerealelor și plantelor tehnice“, spune Alexander Milcev de la Ernst&Young. „România a înregistrat cea mai mare creștere a contribuției agriculturii la formarea PIB când s-a aplicat taxarea inversă“, spune omul de afaceri Adrian Porumboiu.
Liviu Voinea își exprimă însă speranța că problema va fi tranșată la întâlnirea ECOFIN din 20 iunie, când această problemă este pusă de două ori pe ordinea de zi a ședinței miniștrilor de finanțe europeni.
„Sper să fie introdus un mecanism de reacție rapidă de maximum o lună pentru combaterea fraudei în materie de TVA, care să permită statelor membre UE, inclusiv României, să extindă taxarea inversă, în cazuri justificate. Așa cum de exemplu Olanda are taxare inversă la telefonia mobilă sau Polonia, la metale. Dacă se va vota acest lucru, vom putea, cu avizul Consiliului Europei, să obținem taxarea inversă la cereale din septembrie-octombrie“, precizează Voinea.
Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că MFP a retrimis documentul spre analiză comisiei, de unde se mai aşteaptă un răspuns. Pe Curierul Fiscal însă a apărut deja informația că legea privind prelungirea cu un an a taxării inverse a fost deja aprobată de Camera Deputaților și trimisă spre promulgare. Așa că, „în iunie, va fi taxare inversă la grâu, iar din iulie se va aplica și TVA de 9%“, spune Aurel Popescu, președinte Rompan.
Reducerea evaziunii fiscale
La unison, toți actorii de pe piața de morărit și panificație, precum și consultanții fiscali, susţin că reducerea TVA la pâine la 9% va avea două efecte pozitive: reducerea (cel puțin teoretică a prețului pâinii) și diminuarea evaziunii fiscale în această ramură. „Așa cum taxarea inversă a redus evaziunea pe partea de cereale, tot așa și reducerea TVA la făină și pâine va conduce la majorarea bazei de impozitare pentru stat“, spune Constantin Boromiz, acționarul grupului de firme Boromir, numărul unu pe piața de panificație.
Alex Milcev este de părere că „industria panificației ar fi mai puțin tentantă pentru evazioniști, deoarece câștigurile din TVA încasată și nevirată la bugetul de stat ar fi mult diminuate. Acest efect ar fi sporit de aplicarea cotei reduse minime, de 5%“.
Specialiștii Rompan apreciază că nivelul evaziunii fiscale din morărit și panificație se ridică la circa 70% din piața totală (estimată în jurul valorii de un miliard de euro). Pornind de la efortul bugetar de 500 de milioane de lei anual, rezultat din reducerea TVA de la 24% la 9%, calculele Capital estimează că valoarea pieței „albe“ (fiscalizată) a pâinii este de circa 3,3 miliarde de lei (750 milioane euro).
În acest context, ori valoarea pieței este de peste 1,5 miliarde de euro, ori estimarea evaziunii fiscale în domeniu este ușor exagerată.
Ieftiniri promise, de 10%-15%
Principalul efect al reducerii TVA ar trebui să fie însă reducerea prețului produsului finit, al pâinii.
„Prețul pâinii se va ieftini cu procentajul de reducere al TVA“, spune optimist Boromiz. Aurel Popescu este de părere că prețul pâinii va scădea, urmând ca în magazinele proprii ale fiecărui producător integrat (care deține și moara, și fabrica de pâine, și rețeaua de magazine de retail) scăderea să fie de 15%. Adrian Porumboiu vede o scădere medie a prețului pâinii cu 10% sau, „în orice caz, prețul pâinii se va plafona și nu va mai crește“
„Cota de TVA redusă pentru pâine ar trebui să conducă la reducerea prețului pâinii (teoretic cu 15%) și, prin urmare, ar determina costuri mai mici pentru populație cu efect în creșterea consumului. Din punctul nostru de vedere, creșterea consumului ar fi principalul efect benefic al măsurii, deoarece revenirea creșterii economice semnificative depinde în mare măsură de consum, iar produsele alimentare au pondere ridicată în coșul de consum“, spune Alexander Milcev de la Ernst&Young.
În plus, anul agricol 2013 se arată mai bun în privința recoltelor de grâu decât 2012. „Prețul grâului, atât pentru stocurile din recolta veche, cât și pentru noua recoltă a scăzut față de vârful atins în octombrie – decembrie 2012.
Prețul grâului la noua recoltă ar putea să scadă cu 10%-15% față de nivelul de astăzi (circa 900 lei/tonă), în linie cu cotațiile internaționale (UE, Rusia, Ucraina), lucru care ar trebui să se regăsească în prețul produsului finit“, apreciază Robert Arsene, director general al Grupului Agricover, care are și firme de trading de cereale.
Autohtonii și străinii își împart piața
Categoria cea mai favorizată însă în acest lanț de beneficiari rămâne cea a producătorilor din morărit și panificație. Există chiar unii consultanți fiscali care spun că întregul câștig din această reducere de TVA se va duce în bugetul producătorilor.
„Nu cred că reducerea se va regăsi în preţul către consumatori, ci va rămâne la actorii principali din domeniu, care oricum au marjele mici. Măsura va ajuta puţin producătorii din panificaţie, prin aducerea marjelor de profit mai aproape de un nivel decent. Important este ce măsuri suplimentare se iau pentru combaterea evaziunii uriaşe din domeniu, pentru că altfel nu vorbim decât de o reducere a beneficiilor evazioniştilor. Când era în guvernul Tăriceanu, Vosganian declara că nu intră în evazioniştii din panificaţie pentru că ar creşte preţul pâinii. Să vedem ce vor face acum”, spune expertul în fiscalitate Gabriel Biriş.
Într-adevăr, cel mai mare jucător din piață are o cifră de afaceri de 110 milioane de euro în 2012, cu o marjă netă de profit pe anumite sectoare (morărit) de 0,5%. La rândul său, Milcev este de părere că „și dacă agenții economici nu vor reduce prețul și vor prefera să includă în venituri diferența de cotă de TVA, tot ar exista un efect benefic, deoarece ar ajuta supraviețuirea unor astfel de agenți (care sunt și angajatori) greu încercați de criză și ar genera apariția unor profituri care ar fi impozitate“.
Principalii jucători pe piața pâinii, avantajaţi de măsură, sunt: Boromir (frații Boromiz), Vel Pitar (fondul Broadhurst, condus de Andrei Siminel), Titan SA (fondul austriac Goodmills), Băneasa Grup (fondul de investiții Overseas), Dobrogea Grup (în insolvență și privatizat prin metoda PAS), Pambac Bacău (Cătălin Grigoriu, Eusebiu și Anton Guțu) și, recent, Dan Voiculescu. O categorie aparte pe piață sunt „moșierii“ cu producție integrată: culturi de grâu, mori, fabrici și chiar magazine de desfacere, și aici îi regăsim pe Ioan Niculae, Adrian Porumboiu și Culiță Țărâță.
Sursa: Capital
